Evenimentul Zilei > Actualitate > Cum se pierd în România fondurile UE. Studiu de caz: 10 milioane € risipiţi la Iaşi
Cum se pierd în România fondurile UE. Studiu de caz: 10 milioane € risipiţi la Iaşi

Cum se pierd în România fondurile UE. Studiu de caz: 10 milioane € risipiţi la Iaşi

Cum pierde Iaşiul 10 milioane de euro din fonduri UE pe mâna şefilor Consiliului Judeţean. Sunt şase ani de când au demarat repararea unui drum de 37 km şi n-au avansat niciun metru.

Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi se află cu sabia deasupra capului. Mai are 8-9 luni la dispoziţie să termine drumul Iaşi-Vaslui – de care nici nu s-a apucat -, altfel pierde o finanţare europeană de 10 milioane de euro. De şase ani se tot învrednicesc şefii judeţului Iaşi să repare acest drum plin de cratere şi nu reuşesc să avanseze nici măcar cu un metru.

Studiul de caz pe acest proiect din Moldova oferă imaginea clară a modului în care se pierd finanţările europene în România şi a modului în care eşuează lucrările de infrastructură în amânări duse la infinit.

Contestaţii pe bandă rulantă

CJ Iaşi se află în faţa celei dea treia licitaţii pentru reparaţia capitală a drumului Iaşi-Vaslui (porţiunea de 37 km ce revine părţii ieşene). Derularea evenimentelor din 2006 şi până în prezent este halucinantă. În primul an, Consiliul Judeţean Iaşi a pregătit proiectul pentru obţinerea finanţării europene.

În 2007 a depus proiectul şi a aşteptat aprobarea finanţării. Peste încă un an s-a semnat contractul de finanţare între Ministerul Dezvoltării şi Consiliul Judeţean Iaşi. Din acest punct mai trebuia ales un constructor şi să se treacă la treabă.

2009: Prima licitaţie. Se deschid ofertele celor 10 firme participante. Câştigătoare a fost desemnată firma SC CF Grup Colas. Au apărut contestaţiile, hotărârea de adjudecare a fost anulată, iar ofertele au trecut prin reevaluare. A doua câştigătoare este desemnată asociaţia dintre Jaop Portugalia şi Moldotrans Iaşi.

Dar contestaţiile au curs gârlă, şase din opt participante la licitaţia iniţială acuzând modul de aplicare a procedurilor.

Gogoşi vândute la licitaţie

Se ajunge în aprilie 2010. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a obligat CJ Iaşi să reevalueze ofertele. Pentru a treia oară. Jaop-Moldotrans a câştigat din nou. Iarăşi scandal, dar până la urmă portughezii îşi adjudecă lucrarea în instanţă. Pe 30 iunie se semnează contractul şi peste o lună este emis ordinul de începere a lucrărilor. Dar panarama abia acum începea.

Jaop şi Moldotrans câştigaseră licitaţia prin nişte angajamente foarte greu de respectat şi pe care nu mai voiau să le onoreze. Se obligaseră să modernizeze 37 km în 8 luni şi oferiseră o garanţie a lucrării extrem de lungă: 14 ani.

"Nicio bancă din lume nu oferă o scrisoare de garanţie la un drum pe o durată de 14 ani. Trebuiau să-şi dea seama de la început că ceva nu e în regulă", spune Gheorghe Harja, directorul Agenţiei de Dezvoltare Nord-Est, prin care a fost asigurată finanţarea de 10 milioane de euro (fără TVA).

Firmele constructoare şi-au făcut doar organizarea de şantier şi au început timid lucrările. Inspecţiile de şantier arată în mai multe rapoarte că există mari probleme de calitate a lucrărilor. Dar contractul nu este reziliat.

Vine iarna, şantierul s-a blocat. Începe primăvara 2011 dar firma portugheză, aşteptată de un an să înceapă lucrările în forţă, nu mai apare. "Jaop a avut probleme financiare. Am înţeles că au lucrări efectuate în Portugalia pe care nu le-au încasat", a spus Iulian Panaite, administratorul Moldotrans. Lucrarea nu mai era rentabilă, portughezii au dispărut.

Proiectul e acum în voia sorţii. În iulie e programată o nouă licitaţie. Dacă nu vor fi contestări, drumul ar putea fi reabilitat până în vara lui 2012. Dacă apar complicaţii, Iaşul pierde finanţarea şi banii sunt redistribuiţi altor judeţe. Preşedintele CJ, Constantin Simirad nu e îngrijorat, el fiind încântat că a executat scrisoarea de garanţie în valoare de 1 milion de euro. Între 2006 şi 2011, alte judeţe au terminat de mult reabilitări de drumuri finanţate în exact aceleaşi condiţii.


"Dacă nu se apucă de treabă, Iaşul va pierde cele 10 milioane de euro." GHEORGHE HARJA, directorul Agenţiei de Dezvoltare Nord-Est

ŞASE ANI PIERDUŢI

Cum se risipesc fondurile europene

  • 2006 se lucrează la întocmirea proiectului
  • 2007 se depune proiectul
  • 2008 se semnează contractul de finanţare între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Consiliul Judeţean Iaşi
  • 2009 licitaţia
  • 2009-2010 contestaţii la licitaţie
  • 2010 se fac mici lucrări
  • 2011 se reziliază contractul, iar în iulie e programată o nouă licitaţie