Mii de români asiguraţi care au plătit în spitale sume consistente pentru analize sau medicamente au depus acte prin care cer banii înapoi. Un bucureştean are de luat o sumă-record.

O lege din 2008 le permite românilor asiguraţi care sunt puşi să cumpere medicamente sau materiale sanitare în spitale să poată recupera banii pe ele. Cazurile de pacienţi care şi-au cerut înapoi banii cheltuiţi sunt de ordinul miilor, însă cele în care li se plăteşte ceva sunt rare. Cei care nu reuşesc să răzbească pe cont propriu cer sprijinul asociaţiilor de protecţie a bolnavilor, care ajung în instanţa dacă e vorba despre recuperarea unor sume mari.

Stenturile "au mers" 6 luni

"Dacă, până acum câţiva ani, bolnavii erau puşi să cumpere medicamente pentru bolile mai grave, acum nu mai există aproape niciun fel de medicament. Reclamaţiile pe care le primim sunt de la pacienţi care şi-au cumpărat inclusiv materiale sanitare, dezinfectante şi consumabile", spune Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor din România, care adaugă faptul că la asociaţia pe care o conduce a primit 1.300 de sesizări ale unor pacienţi care au cheltuit bani în spitale şi vor să-i recupereze.

O altă nemulţumire este că nu există dispozitive medicale în unităţile sanitare (proteze la ortopedie, valve şi stenturi la cardiologie), deşi există programe naţionale prin care acestea ar trebui asigurate.

Bucureşteanul Gheorghe Prodorom este un exemplu grăitor. Bărbatul de 55 de ani se luptă în instaţă pentru a-şi recupera 26.000 de lei pe care i-a plătit pe stenturi.

"În 2005 am fost internat la Institutul Fundeni şi am făcut o coronarografie din care a reieşit să vasele îmi erau înfundate (două 85% şi unul 70%). Mi-a fost frică să fac bypass şi am ales să mi se pună stenturi." Avea nevoie de trei stenturi. Costurile erau destul de ridicate, iar spitalul nu avea dispozitivele necesare. "În aceste condiţii, am plătit 26.000 de lei", povesteşte bărbatul.

Din nefericire, dispozitivele nu au funcţionat, iar după şase luni a început să se simtă rău. La Spitalul Floreasca i s-a făcut un bypass. Ajutat de Asociaţia pentru Protecţia Pacienţilor, a acţionat în justiţie Institutul Fundeni pentru recuperarea banilor cheltuiţi, iar prima înfăţişare e luna viitoare.

ASIGURAŢI CARE AU REUŞIT

"Am primit banii pe RMN şi pe pastile"

Georgeta Petrovici

Printre cei care au reşit să recupereze deja bani cheltuiţi în spitale se află familia Bugaru din Timişoara. Aceasta a luat înapoi banii daţi din buzunar în timpul internării în Spitalul Judeţean Timişoara, pentru o investigaţie RMN şi patru tipuri de medicamente.

"Ne-au spus că nu au fonduri şi să ne descurcăm"

Pavel Bugaru, 54 de ani, povesteşte că a aflat din presă că pacienţii pot cere înapoi banii cheltuiţi în timpul spitalizării. "Au fost internate soacra şi soţia mea. A trebuit să suportăm noi diverse cheltuieli. Pentru bătrână, de exemplu, am cumpărat medicamente, ea fiind operată de apendicită, iar pentru soţie, care are probleme neurologice, am plătit un RMN. Medicii spuneau că nu au fonduri şi că trebuie să ne descurcăm cum putem", îşi aminteşte bărbatul.

Pavel a mers la conducerea spitalului. "Norocul meu a fost că strâng toate facturile şi chitanţele. Astfel am putut arăta şi banii cheltuiţi pe medicamente, şi pe RMN". Banii (226,62 de lei) i-a primit la o jumătate de an după ce a fost anunţat că i s-a aprobat dosarul.

În 2009, Spitalul Judeţean Timişoara a rambursat către şapte solicitanţi aproximativ 6.000 de lei, pentru medicamentele şi materialele cumpărate pe durata spitalizării, iar pentru alţi 24 s-au întocmit liste de aşteptare, urmând ca plata să fie efectuată anul acesta.

Şi la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti s-au primit "nenumărate cereri de restituire a banilor cheltuiţi de pacienţi în timpul internării". "Unele cereri au fost soluţionate prin plată, însă în general nu s-au dat banii pentru că multe cereri nu fac obiectul legii, iar în al doilea rând pentru că sumele nu pot fi plătite din cauză că bugetul nu e modificat astfel încât să prevadă un cont de unde să se poată face plata pentru aceste solicitări", afirmă Cătălin Cârstoiu, director la Spitalul Universitar din Bucureşti, care spune că există cazuri în care un pacient consumă 2.000 de euro şi spitalul primeşte doar 2.000 de lei. Tocmai pentru că nu există un buget special pentru astfel de decontări, "sunt mangeri care au impus doctorilor, prin dispoziţii verbale, să nu mai elibereze astfel de reţete pentru că le vor fi imputate, iar medicii eliberează reţete pe post-ituri, fără parafe", spune preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu.

Conform Legii 157/2008, pacienţii au dreptul la rambursarea cheltuielilor făcute pe perioada spitalizării pentru medicamente şi materiale sanitare. "Legea însă e interpretabilă, iar asociaţia noastră a câştigat procese şi pentru dispozitive medicale. Acelaşi lucru e valabil şi în cazul RMN-ului", mai spune Barbu.

DREPTURI

Ghidul pacientului

Conform Legii nr. 157/2008, pacienţii au dreptul la rambursarea cheltuielilor făcute în spital pentru medicamente şi materiale sanitare. Rambursarea analizelor nu e trecută în lege, dar şi acestea pot fi plătite (art. 998-1000 Cod Civil), care reglementează despăgubiri pe care trebuie să le primească o persoană vătămată.

Paşi de urmat:

1. Pacientul e informat de medic că nu are un anumit produs; 2. Înainte de a cumpăra, bolnavul face o cerere către şeful de secţie şi către manager; 3. După aprobare, poate cumpăra ce are nevoie; 4. La final se face ce rere de rambursare către conducere.

DEZBATERE PE EVZ.RO

"Să fim lăsaţi să ne asigurăm unde vrem"

Campania lansată de EVZ a stârnit ieri dezbateri pe site-ul evz.ro, unde a răspuns cititorilor expertul Societăţii Academice Române, Otilia Nuţu.

"Dacă sistemul e subfinanţat, de ce nu suntem lăsaţi să ne asigurăm unde vrem noi şi nu neapărat la nenorocitul de stat românesc?", a întrebat un cititor. "Deocamdată, există un soi de asigurări private, însă le-aş numi «asigurări de şpagă». De ce nu există asigurări private? Pentru că statul promite "totul, în limita finanţării disponibile". Cum ar putea să intre un asigurător privat pe o categorie de afecţiuni, dacă acestea sunt teoretic acoperite "gratis" de stat? Fără limitarea pachetului de servicii la ce e sustenabil, nu se pot concepe asigurari private", a spus expertul SAR.

Cititorii au oferit, la rândul lor, soluţii pentru ieşirea din criză a sistemului medical. Ana Armanca Ardeleanu: "O soluţie pentru sistemul de sănătate: încurajarea industriei farmaceutice româneşti. De ce să importăm şi să plătim locuri de muncă în alte ţări când putem plăti locuri de muncă la noi acasă pentru o industrie care are cumpărători întotdeauna?".

Bica crede că "procentului de 60% din bugetul alocat pentru spitale e enorm faţă de alte ţări. 50% sunt internări fictive sau forţate. Multe spitale cu posibilităţi de asistenţă limitată trebuie închise". EVZ a demarat luni o dezbatere despre ce e de făcut pentru a scoate la liman sistemul medical din România

• CAMPANIE EVZ: Pentru sănătate fără bani de acasă!
• Sănătate fără bani de acasă! Dezbatere evz.ro cu expertul SAR, Otilia Niţu
• Aduşi la Bucureşti de speranţa unei şanse la vindecare
• 20% dintre reţetele compensate sunt fraudate

Mâine în EVZ

• Care sunt soluţiile pe care le vede ministrul sănătăţii pentru ieşirea din criză, dar şi ce propun experţi independenţi să se facă pentru a face sistemul medical funcţional