Cum s-a DESTRĂMAT un mit despre Constantin Tănase

Cum s-a DESTRĂMAT un mit despre Constantin Tănase

Se spune că marele comediant Constantin Tănase ar fi fost ucis de sovietici după „Davai ceas, davai palton”. O evocare de Dan Ciachir.

Într-o vară din anii ’70 l-am cunoscut în grădina-restaurant a Casei Scriitorilor pe Adrian Neagu, un tânăr înalt, bine făcut şi bine crescut, student la Conservator. Era băiatul lui Miron Neagu, fost proprietar al unui lanţ de librării şi al unei tipografii din Sighişoara, care publicase cu generozitate volumele unor poeţi. Doi dintre aceştia, ajunşi după război în posturi înalte, nu îşi uitaseră binefăcătorul, făcând să i se acorde o pensie, care după moarte îi revenise fiului. Adrian Neagu locuia cu chirie într-o casă de pe Puţul cu Plopi, o stradă în pantă uşoară, care leagă Ştirbei Vodă de General Berthelot. Modestă, bătrânească, dar cu garaj încorporat şi cu un petic de curte în faţă, casa aceasta – după cum scria şi pe o placă memorială – aparţinuse lui Constantin Tănase, a cărui văduvă îi închiriase prietenului meu o odaie. Am avut prilejul să stau de câteva ori de vorbă cu doamna Virginia, o femeie la vreo 75 de ani, îmbrăcată într-un capot vişiniu, foarte suplă, cu glas calm şi potolit şi părul alb ca lâna.

Ştiam, ca tot românul, că Tănase apăruse în 1945 pe scena Teatrului „Cărăbuş” cu ceasuri pe ambele mâini şi cu o pendulă în braţe, dând glas unui cuplet: „Am început cu der, die, das/ Şi-am terminat cu davai cias;/ De la Nistru pân’ la Don/ Davai cias, davai palton,/ Davai cias, davai soţie,/ Haraşo tovărăşie...”. A doua zi după spectacol, marele comic fusese luat de pe stradă, dus la Comandamentul sovietic şi bătut bestial, astfel încât nu a mai trăit decât două sau trei zile... Aducând vorba despre acest episod, doamna Virginia a surâs, l-a privit semnificativ pe Adrian şi mi-a spus că soţul ei, care nu era atât de curajos pe cât se credea, răposase de pe urma unei boli. Nu m-a surprins destrămarea unui mit. Un deceniu mai târziu, cineva îmi mai spulbera unul; spulberare confirmată ulterior şi de istoriografie: niciodată Lucreţiu Pătrăşcanu, la Cluj sau altundeva, nu a spus că este „mai întâi român şi apoi comunist”.

 

Ne puteți urmări și pe Google News