Care va fi situația după ce ne vom relua activitățile obișnuite, odată trecut Coronovirus, și, mulți dintre noi, vom constata că nu mai facem față datoriilor exigibile acumulate și/sau amânate?

„Ca în orice țară civilizată, cetățeanul român, trăitor în capitalism și democrație, trebuie să știe că nu mai există închisoarea datornicilor și că are la îndemână un instrument evoluat, pus la dispoziție de însăși înțelepciunea legiuitorului: insolvența (insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor); cititorii trebuie, de asemenea, să știe că insolvența personală nu este un stigmat, iar apelarea la protecția/umbrela ei este o decizie stringentă, cu dezideratul de a restabili o ordine firească în viața financiară personală.

Pe această cale, ne dorim ca instituția juridică a insolvenței persoanei fizice să fie utilă și ‘’simplului’’ cetățean ajuns în incapacitate de plată, fără abuz de drept, bineînțeles, nu doar în arhicunoscutele cazuri ale dezvoltatorilor imobiliari ale căror operațiuni au fost recalificate de organele fiscale. Primul pas pe care trebuie să îl facă un debitor-persoană fizică, care constată că este în stare de insolvență, este să adreseze o cerere în acest sens comisiei de insolvență în a carei circumscripție își are reședința sau – dacă consideră că situația sa financiară este iremediabil compromisă – direct instanței judecătorești competente.

Comisia de insolvență va numi un administrator al procedurii (practician în insolvență), care, împreună cu debitorul, va întocmi un plan de rambursare a datoriilor, pe o perioadă de maximum 5 ani, onorariul acestuia fiind suportat de bugetul de stat. Persoana fizică debitoare poate beneficia de o eliberare de datorii reziduale (tăiere de datorii, asemănător haircut-ului de care beneficiază, la rândul lor, firmele), scopul legii nefiind neapărat plata tuturor datoriilor/îndestularea tuturor creditorilor, ci redresarea situației financiare a acesteia, cu gestionarea adecvata a bugetului personal de venituri și cheltuieli, în vederea acoperirii într-o masură cât mai mare a pasivului (buna-credință se prezumă).

O ultimă informație relevantă pentru virtualul debitor-persoană fizică este legată de faptul că, în elaborarea și fundamentarea planului de rambursare a datoriilor, legiuitorul a prevăzut exemplificativ categorii de venituri și bunuri neurmăribile, astfel încât, primului, să nu îi fie periclitată existența de zi cu zi, după cum urmează: – sume necesare asigurării nevoilor locative, de hrană, transport, sănătate, întreținere, învățământ obligatoriu, asigurări obligatorii etc., în cazul veniturilor; – bunuri de uz personal sau casnic (în limita a 5.000 lei), obiecte de cult (în limita a 2.000 lei), vehicul indispensabil (în limita a 5.000 euro), alimente, bunurile profesiei debitorului, inventar agricol etc., în cazul bunurilor”, potrivit Radio România Actualități.