Eficientizarea companiilor de stat, diminuarea cheltuielilor din judeţe şi noi disponibilizări ale bugetarilor pot reduce consistent sumele care ies din bugetul statului.
Suntem în plină criză a datoriilor publice. Gestiunea proastă a cheltuielilor bugetare şi veniturile insuficiente au adus mari nume ale economiei mondiale în pragul falimentului, pentru că nimeni nu mai consideră aceste ţări demne de a fi creditate.
Cine învaţă acum să-şi gestioneze bine resursele, pornind de la exerciţiul bugetar, înlătură riscul de a fi o victimă a acestei crize care se extinde pe zi ce trece. Într-un dialog cu mai mulţi reputaţi economişti, EVZ a schiţat un plan de reducere a deficitului bugetar (pentru care România a fixat cu finanţatorii externi o ţintă de 4,4% din produsul intern brut în acest an) la zero, până în anul 2015.
Asta ar însemna să nu mai fie nevoie să ne împrumutăm pentru a ne plăti cheltuielile curente. În mare, pentru a atinge ţinta fixată, ar trebui să decongestionăm aparatul bugetar, să informatizăm administraţia fiscală, să reformăm companiile de stat şi să creştem gradul de absorbţie a fondurilor europene.
Companii de stat eficiente
Până acum, calculul deficitului bugetar s-a făcut fără a lua în considerare arieratele companiilor de stat care însumează nu mai puţin de 4% din PIB. În viitor, acestea vor trebui trecute de asemenea în bilanţ. În circa doitrei ani, aceste arierate ar trebui reduse la zero, spun specialiştii. Iar politicienii ar trebui să aibă voinţa necesară pentru a închide companiile cu probleme. Primii paşi au fost făcuţi deja.
În prezent, statul are trei axe pe care realizează restructurarea acestora: prevenirea acumulării de noi arierate şi pierderi, reformarea guvernanţei şi îmbunătăţirea sistemului de raportare pentru întreprinderile de stat. În companiile din subordinea Ministerului Economiei vor fi numiţi în conducere managerii selectaţi şi membrii consiliului de administraţie până în februarie 2012, iar în cazul altor companii vor fi vândute pachete minoritare din acţiunile deţinute de stat.
Însă, atrag atenţia unii specialişti, nu toate societăţile pot fi profitabile. În ţări dezvoltate, cu un management eficient, există încă societăţi publice cu pierderi. De exemplu, CFR Marfă are structura necesară pentru a fi profitabilă, ceea ce nu se întâmplă cu CFR Călători. Or, ar fi absurd, spun specialiştii, să se privatizeze compania, deoarece aceasta ar putea însemna chiar desfiinţarea transportului de călători pe calea ferată.
Reducerea cheltuielilor autorităţilor
În perioada precriză, România nu doar că a reuşit să atingă ţinta de deficit bugetar zero, ci a fost chiar pe excedent. Asta în primele nouă luni ale anului. În cele trei luni rămase din 2007 şi 2008, autorităţile locale intrau în vrie şi cheltuiau cu furie fonduri, contribuind astfel consistent la deficitul bugetar de la final de an.
Aceste practici nu au dispărut nici în criză. În ultimul timp, au fost propuse soluţii precum regio nalizarea României, care ar mai putea reduce cheltuielile autorităţilor locale. Una dintre soluţii este ca autorităţilor locale să li se impună un bilanţ zero la final de an, aşa încât să nu genereze deficite care ar putea afecta bugetul central.
Disponibilizări de personal
În criză, sute de mii de oameni au părăsit sistemul public care, spun specialiştii, este încă destul de congestionat. Circa 100.000 de locuri de muncă sunt în plus, în condiţiile în care România şi-a luat angajamentul de a reduce cheltuielile cu salariile în următorii ani la 7% din PIB. În 2010, acestea au urcat la 9% din PIB.
Tăierile de personal nu ar trebui să vizeze în special administraţia publică. Nu este suficient însă că vor fi mai puţini angajaţi la stat: ei trebuie să fie mai eficienţi.
Prin urmare, o parte din veniturile eliberate prin disponibilizări ar trebui direcţionate spre creşterea salariilor celor care rămân în sistem, pentru a-i motiva să devină productivi. Nu toţi analiştii chestionaţi de EVZ susţin, însă, ideea unui deficit zero: România are nevoie doar să taie de acolo de unde cheltuieşte în exces.
DANIEL DĂIANU
"Fonduri europene cât 2% din PIB"
România trebuie să ajungă la un grad net de absorbţie al fondurilor europene de circa 2% din PIB, spune profesorul de economie. Zona euro ar putea cunoaşte chiar o stagnare în perioada următoare, din cauza crizei datoriilor suverane cu care se confruntă în prezent. Exporturile României, care se desfăşoară în special cu ţările din acest perimetru, vor avea de suferit, mai spune economistul Daniel Dăianu.
CLAUDIU DOLTU
"Eşecul absorbţiei fondurilor UE"
Eşecul în absorbţia fondurilor europene a fost mai mare decât cele mai pesimiste aşteptări, iar acum începe să se vadă cât e de costisitor, consideră Claudiu Doltu, profesor la Academia de Studii Economice.Creşterea absorbţiei fondurilor UE este o condiţie esenţială pentru dezvoltarea ţării şi depăşeşte ca importanţă orice discuţie legată de raţiuni bugetare, spune specialistul în finanţe publice al PNL.
ILIE ŞERBĂNESCU
"Tăiaţi cheltuielile excesive"
"Banca Naţională ar trebui să se folosească mai mult de posibilitatea de a influenţa nivelul cursului de schimb şi să lase leul să se deprecieze, pentru a regla astfel deficitele", susţine analistul economic. Totodată, instituţia nu ar mai trebui să fie atât de preocupată de inflaţie şi să lase preţurile să crească. În opinia sa, România trebuie în special să se preocupe de tăierea cheltuielilor în exces, spune Ilie Şerbănescu.
ANDREEA PAUL VASS
"Focus pe scăderea evaziunii"
Pe partea de venituri, ne concentrăm pe diminuarea evaziunii fiscale şi pe absorbţia fondurilor europene, spune consilierul de stat. Pe partea de cheltuieli, Guvernul a prioritizat măsurile de relansare economică şi de stimulare a investiţiilor publice şi private, informatizarea serviciului public şi crearea unui stat mai puţin costisitor şi mai eficient, declară consilierul premierului, Andreea Paul Vass.
IONUŢ DUMITRU
" Nu avem nevoie de deficit zero"
România nu are nevoie neapărat de un deficit bugetar zero, atâta vreme cât se poate împrumuta în continuare de pe pieţele externe. În plus, în cazul în care apar probleme mari la nivelul zonei euro, iar pieţele financiare devin greu de accesat, România are oricând la dispoziţie fondurile pe care finanţatorii externi le-au pus la dispoziţie prin acordul preventiv, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
VENITURI
România ar trebui să reuşească să consume anual fonduri europene cât echivalentul a 3% din produsul intern brut şi să reducă evaziunea, spun specialiştii
Un buget echilibrat se construieşte nu doar pe bază de tăieri de cheltuieli, ci şi prin creşteri de venituri. România colectează acum cu circa 10% mai puţin la buget în raport cu media europeană. Bulgarii erau într-o situaţie similară României acum câţiva ani, dar au acceptat un program de eficientizare fiscală propus de Banca Mondială, care i-a ajutat să crească veniturile bugetare cu aproape 10% pe an. Întrun program similar a intrat şi România, recent.
Specialiştii consultaţi de EVZ spun că, pentru a creşte încasările, din sistemul de colectare fiscală, trebuie eliminate "conivenţele", adică depistaţi acei angajaţi ai autorităţii fiscale care, în loc să ajute la reducerea evaziunii, încurajează extinderea acesteia, fiind complici ai rău-platnicilor.
O soluţie de reducere a evaziunii ar fi şi informatizarea sistemului de colectare a taxelor. Pentru a creşte veniturile bugetare, România trebuie să înregistreze în anii următori o creştere economică de circa 3%, spun specialiştii.
Creştere economică
Cel puţin pentru viitorul imediat, România nu are suficiente resurse interne pentru a creşte semnificativ standardul de viaţă. Ţara are nevoie de o productivitate mai mare, iar productivitatea nu poate creşte fară acumulări de capital.
Cum veniturile în România sunt şi vor rămâne şi în anii viitori destul de mici, nici economisirea internă nu este de aşteptat să crească. Prin urmare, rămâne să folosim banii altor oameni - economiile acestora - pentru a investi, iar creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene este o soluţie la îndemâna economiei.
Fondurile europene pot genera creştere economică, care aduce mai multe venituri la buget. Până în prezent, România a avut o rată extrem de scăzută de absorbţie a fondurilor, de nici 4% din totalul sumelor alocate.
În opinia specialiştilor chestionaţi de "Evenimentul zilei", dacă am consuma fonduri cât 2% din PIB, peste suma pe care o virăm la bugetul UE, acestea ar avea o contribuţie netă la creşterea PIB de 0,5 - 0,8%, în timp ce un procent de 3%, ar putea aduce o contribuţie netă de aproape 1%. Nu lipsită de importanţă este programarea bugetară, care trebuie să urmărească atât calitatea cheltuielilor publice, dar şi sursele de acoperire a cheltuieli lor.
3%
ar trebui să fie ritmul de creştere anuală a României, pentru ca planul de buget cu deficit zero să fie unul realizabil, susţin economiştii chestionaţi de "Evenimentul zilei"
Citiţi şi:
- Deficitul bugetar a ajuns la 2,4% din PIB la opt luni
- Isărescu: Cum facem bugetul dacă nu mai vin bani din economie?
Recomandările noastre
