Dorinta de a-i domina pe ceilalti, de a fi populari, de a avea putere si de a fi respectati de restul grupului îi determină pe unii dintre elevi să adopte un comportament extreme de agresiv şi să se transforme în veritabili monştri pentru colegii lor mai timizi, explică psihologul Iuliana Fulaş.

Specialistul în psihologia şcolarului atrage atenţia că reţelele sociale foarte populare, cum este Facebook, permit exacerbarea acestui fenomen la proporţii care ar trebui să alarmeze părinţii. Riscurile sunt uriaşe pentru cei mai sensibili dintre cei mici, atrage atenţia psihologul.

Fenomenul, numit “Cyberbullying” este foarte periculos pentru că victimele lui nu scapă de presiune nici măcar acasă, unde agresorii nu sunt lângă ele. Indiferent unde s-ar afla, victimele ajung să aibă de suferit ingrozitor de pe urma agresiunii la care sunt supuse.  

Psihologul citat trage un semnal de alarmă şi susţine că fenomenul a fost scăpat de sub control în şcolile româneşti. Iuliana Fulaş explică în amănunt acest tip de hărţuitre, astfel încât părinţii pot să depisteze situaţia din timp pentru a evita tragedii oribile.

Lucrurile pot degenera până la gânduri suicidale, spune psihologul.

 

“Este un fenomen cunoscut de decenii întregi, reprezintă o formă de abuz emoţional şi fizic asupra copiilor, de către alţi copii şi se manifestă foarte des în mediul şcolar. De câţiva ani, expansiunea fără precedent a reţelelor sociale online a mutat acest fenomen traumatizant pentru adolescenţi în mediul virtual, acesta fiind numit de specialisti drept cyberbullying. Efectele asupra sănătăţii psihice a copiilor, pot varia de la forme mai puţin grave, la forme extrem de grave, cum ar fi: crize de identitate, anxietate, depresie, tulburări de comportament, sau gânduri suicidale”, explică psihologul Iuliana Fulaş

 

Specialistul a descris motivele pentru care unii dintre elevi de transformă în agresori foarte periculoşi care afectează grav colegii lor mai sensibili sau timizi.

“Unii copii mai puternici se folosesc de forţă pentru a exercita superioritatea faţă de cei mai slabi decât ei. Bullying-ul se manifestă printr-un comportament de hărţuire şi intimidare de durată, prin folosirea etichetelor, ameninţărilor, umilirii, jignirilor, răspândirii de zvonuri false şi, desigur, prin agresivitate fizică. Motivele pentru care elevii hărţuiesc şi agresează alţii elevi sunt: dorinţa de a-i domina pe ceilalţi, de a fi populari, de a avea putere şi de a fi respectaţi de restul grupului. Întotdeauna este atacat punctul slab al victimei, iar dacă acesta este afectat, hărţuitorii îşi vor continua acţiunile de umilire şi mai mult”, explică psihologul Iuliana Fulas.

Foarte interesante sunt concluziile psihologului cu privire la motivele pentru care unii dintre elevi se transformă în hărţuitori.

“În spatele acestui comportament de tip bullying există o stimă de sine scazută a hărţuitorului, compensată prin agresivitate, prin dorinţa de a atrage atenţia, chiar dacă într-un mod negativ. De regulă, părinţii acestor copii sunt autoritari sau agresivi, iar ei adoptă comportamentul învăţat acasă”, a explicat psihologul citat.

Psihologul Iuliana Fulas a conturat şi un profil al victimelor fenomenului: elevi supraponderali sau subponderali, elevi care poartă ochelari, cei care au o stima de sine scazută, cei care sunt vulnerabili şi nu se pot apăra singuri sau cei care fac parte din familii cu situatii financiare precare.

Cyberbullying-ul este forma cea mai periculoasă pentru că victimele continuă să fie agresate şi când pleacă de la şcoală, chiar şi în timp ce se află în familie.

Hărţuirea poate continua prin telefon, prin email, sau în reţelele de socializare online, prin raspandirea de materiale compromiţătoare, cum ar fi: fotografii reale sau trucate, filmuleţele denigratoare realizate în şcoala sau în afara ei (mai ales cele de natură sexuală) sau crearea de conturi false, care au ca scop umilirea copiilor care devin victime.

“Este important ca profesorii să înţeleagă acest tip de comportament, să nu-l confunde cu un conflict banal între elevi şi să nu-l ignore. Ei trebuie să înţeleagă că aceşti copii doresc atenţie şi putere şi trebuie să-i indrume către un psiholog”, a mai spus psihologul.

Totodată, specialistul afirmă, în analiza realizată pentru mai multe redacţii, că adolescenţa este un moment critic pentru dezvoltarea personalităţii antisociale, iar elevii cu comportament de tip bullying şi cyberbullying de astăzi sunt viitorii tineri cu comportamente antisociale, consumatori de droguri sau alcool.

 

Te-ar putea interesa și: