Aflu de pe net că „bolile fac parte din existența noastră, fie că ne place sau nu”. Mie nu îmi place aşa ceva şi nu vreau sub nici o formă să facă parte din existenţa mea. Asta e, sunt absudă dar sinceră.
În fine, netul continuă să mă ameţească cu incredibilul material despre...cum ar trebui să ne comportăm la spital. Păi dom’le, dacă omului îi fierb creierii de la boală şi se duce la spital, cum ar putea să se comporte?!?
„A păși pe culoarele unui spital ca pacient sau ca simplu vizitator al unui pacient nu e o bucurie. Dar și în aceste situații trebuie să ținem cont de buna cuviință și de bunele maniere”. Ok, că doar nu sari la gâtul doctorului, dar... „În cazul în care suntem pacienți, vom avea grijă, la internare, să dăm toate informațiile necesare medicului pentru a ne putea pune un diagnostic clar. Dacă sunt necesare analize, nu vom strâmba din nas și nici nu vom crea o atmosferă neplăcută. Nimănui nu-i place să fie înțepat cu seringa, nici să i se pună o branulă în venă. Dar sănătatea este mai importantă decât ceea ce ne place sau nu, deci vom suporta fără comentarii toate analizele la care vom fi supuși”!
Nu mă pot abţine să nu râd în hohote, unele chestii sunt noaptea minţii şi nu vă spun unde am găsit cele de mai sus. Să continuăm: „Odată internați, ne vom așeza cât mai discret în patul din salonul în care am fost repartizați, fără a pune întrebări incomode celor care ne sunt colegi de salon. Niciunui bolnav nu-i plac întrebările de genul - De ce ați fost internat? sau - Sunteți în stare gravă? Nu vom vorbi tare, vom evita pe cât este posibil convorbirile telefonice în prezența colegilor de salon. Este indicat ca telefonul mobil să fie trecut pe modul silent. Nu abuzați de serviciile surorilor sau infirmierelor, nu sunteți singurul pacient de care trebuie să se ocupe. Există în orice spital un buton de chemare a asistentei, dar el va fi folosit doar în cazuri grave — dacă nu vă puteți deplasa sau starea de sănătate se înrăutățește. În niciun caz nu veți chema asistenta prin butonul de alarmă pentru a-i spune că vă e sete”.
În fine, trecând peste lucrurile „utile” să recunoaştem că partea umoristică este preponderentă, realitatea neînfrăţindu-se prea bine cu indicaţiile. Şi, nu putem să nu încheiem apoteotic (citând tot din „indicaţiile de comportament la spital” cu pricina): „În rest, sănătate, că-i mai bună decât toate!”...
Recomandările noastre
