Un copil nu este niciodată pregătit suficient să afle cine este, de fapt, Moş Crăciun, însă psihologii le recomandă părinţilor să găsească explicaţii care să diminueze impactul veştii.

"Am o fetiţă de 8 ani şi până acum am fost de două ori la un pas de a trăda identitatea lui Moş Crăciun. De fiecare dată, copiii de la şcoală sau de la grădiniţă au fost «incitatorii» care au adus în discuţie ideea că, de fapt, părinţii ar face pe Moş Crăciun. Am salvat situaţia pentru moment, însă mă tot întreb cât timp ar trebui să mai continuăm", este dilema unei mămici din Bucureşti.

De altfel, cu această problemă se confruntă orice părinte la un moment dat, copiii aflând, până la vârsta de 10 ani, adevărul despre Moş Crăciun.

Dezamăgire mai mare dacă află de la străini

Psihologii spun că e mai rău ca micuţii să afle de la altcineva decât de părinţii lor adevărul pentru că dezamăgirea este mai mare, însă, în acelaşi timp, "copiii au nevoie să creadă în această idee şi nu sunt niciodată pregătiţi să înfrunte realitatea fără lacrimi şi regrete că au fost minţiţi".

De cele mai multe ori, copiii află adevărul despre Moş Crăciun de la partenerii de joacă. "Dezamăgirea copilului e cu atât mai mare cu cât află adevărul de la alte persoane şi nu de la părinţi. E decepţionat pentru că şi-a pierdut credinţa, se simte păcălit de părinţi, nu mai poate spera să i se aducă lucrurile pe care le dorea şi pe care doar un Moş supranatural din poveste putea să i le aducă", explică psihologul Keren Rosner, din Bucureşti.

Starea copilul este amplificată şi de faptul că prietenii sau colegii îi explică situaţia cu brutalitate, fără să-l pregătească. "Copilul care a aflat deja trânteşte lăudăros că «Moş Crăciun nu există!» în faţa altor copii, dorind să-şi afirme «superioritatea» pentru că el nu mai este amăgit şi deţine adevărul", adaugă medicul Keren Rosner.

Există şi copii care, deşi au aflat adevărul, îşi impun să creadă. "Am întâlnit un copil de 9 ani care credea în Moş Crăciun chiar dacă ceilalţi încercau să-l convingă că nu e adevărat. El încerca la rândul lui să-i convingă că există. Băiatul trăieşte nostalgia unei poveşti frumoase care şi-ar dori să existe, ceea ce dovedeşte nevoia lui de a crede în supranatural ca parte a vieţii", adaugă specialistul.

Blândeţea diminuează impactul negativ al veştii

Copilul, indiferent de vârstă, nu este pregătit să afle că nu există Moş Crăciun şi de aceea "impactul" e dureros, uneori traumatic. De aceea, explicaţia tre buie să fie cât mai delicată, iar părinţii trebuie să fie un suport în decepţia trăită de copil. Este bine să aveţi pregătită o explicaţie cu conotaţie pozitivă.

De exemplu, îi puteţi explica faptul că acel moment înseamnă că a depăşit etapa de copil mic, că din acea zi el va înţelege mai multe şi mai profund şi va fi tratat ca un copil mare.

Pentru a "îndulci" suferinţa copilului, specialiştii recomandă să nu luaţi în derâdere suferinţa lui şi nici să nu faceţi glume pe seama acestui subiect. "Copilul trebuie protejat în special când vestea este proaspătă, deoarece dacă va fi luat peste picior se va înfuria şi va dezvolta aversiune faţă de cei care râd, îi va blama ca şi cum ei sunt vinovaţi de dispariţia Moşului", vine cu explicaţia psihologul Keren Rosner.

EFECTE PE TERMEN LUNG

"Poate să nu mai aibă încredere în părinţi"

În momentul în care un copil află că Moş Crăciun nu există, simte tristeţe, furie, dezamăgire profundă, iar acest lucru poate să se menţină o perioadă mai lungă. Uneori, este posibil ca trăirile să persiste şi să aibă impact negativ asupra credinţelor de viaţă de mai târziu.

"Poate să nu mai aibă încredere în părinţi sau în adulţi, învăţând din această experienţă că părinţii l-au păcălit şi pot oricând să repete modelul. De aceea, devin mai suspicioşi şi încep să se îndoiască de alte lucruri spuse de ceilalţi", conchide medicul.