Americanii nu sunt prostiţi doar cu televizorul, ci şi cu marile ecrane. Armata SUA se foloseşte de industria de film pentru a spori numărul înrolărilor şi pentru a-şi spăla imaginea.

Cetăţenii americani sunt tot mai nemulţumiţi de războaiele din Irak şi Afganistan în care Statele Unite sunt implicate, bugetul militar american este ameninţat de o reducere masivă, iar rata sinuciderilor în rândul soldaţilor este în creştere. În aceste condiţii, Pentagonul reuşeşte tot mai greu să facă recrutări, însă are un as în mânecă: Hollwood-ul.

În luna iunie, armata americană a încheiat în premieră un parteneriat cu producătorii peliculei "X-Men: Cei dintâi" (2011), prin care li s-a permis folosirea unor imagini din film în spoturile menite să-i convingă pe tineri să se înroleze. În aceste spoturi, Pentagonul le-a dat supereroilor o nouă definiţie, diferită de cea creată de benzile desenate: "oameni obişnuiţi care descoperă că pot face lucruri extraordinare".

Mai mult, Casa Albă a început să lucreze cu Kathryn Bigelow, regizoarea peliculei "Hurt Locker" (2008), la realizarea unui film despre operaţiunea uciderii lui Osama bin Laden, care ar urma să fie lansat în 2012 pe marile ecrane, relatează "The Washington Post".

Întâmplător sau nu, 2012 va fi un an electoral în Statele Unite, iar multe voci republicane se tem că producţia va fi de fapt un clip extins de promovare al democratului Barack Obama, care va încerca să pună mâna pe un al doilea mandat la Casa Albă.

Deşi nu la nivelul din prezent, Hollywood-ul a fost folosit şi în trecut pentru a îmbunătăţi percepţia americanilor legată de armată, iar cel mai cunoscut exemplu este pelicula "Top Gun", lansată în 1986, care a dus la o creştere considerabilă a numărului recrutărilor în SUA.

<iframe width="560" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/Kz7zfXnSJgk" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Militarii-scenarişti

Pe parcursul filmărilor, reprezentanţii Pentagonului au lucrat cu cineaştii, cărora le-au permis să folosească avioanele şi portavioanele la un preţ derizoriu: 1,8 milioane de dolari. Sprijinul pe care armata l-a acordat peliculei în care Tom Cruise a jucat în rolul principal, a avut însă şi un altfel de preţ: producătorii filmului au fost nevoiţi să trimită scenariul la Pentagon, unde a fost atent editat, în aşa fel încât armata să fie pusă în cea mai bună lumină cu putinţă.

Un exemplu este scena morţii unuia dintre piloţi, care a fost modificată de la o coliziune în zbor la o ca tapultare, pentru că reprezentanţii marinei militare americane au fost deranjaţi de faptul că prea multe avioane se ciocneau în film.

În urma succesului internaţional de care s-a bucurat "Top Gun", care a avut încasări de aproape 350 de milioane de dolari, alţi cineaşti americani au început să bombardeze Hollywood-ul cu cereri de colaborare.

Până să înceapă Războiul din Golf, numărul cererilor crescuse cu 70%, a arătat atunci Phil Strub, legătura Pentagonului cu industria americană de cinematografie. Impulsionaţi de slugărnicia de care au dat dovadă producătorii de filme, reprezentanţii Pentagonului au început să se folosească de Hollywood tot mai mult pentru a-şi atinge scopurile. Rezultatul acestei mentalităţi este o industrie de divertisment condiţionată să producă nu număr mic de filme anti-război şi un număr ridicat de blockbustere care glorifică operaţiunile militare.

Pentru fiecare "Hurt Locker" - o peliculă critică la adresa războiului din Irak şi realizată fără ajutorul Pentagonului - Hollywood-ul aruncă pe marile ecrane o mulţime de filme de propagandă pro-război, care variază de la "Pearl Harbor" (2001) la "Invadarea lumii: Bătălia Los Angeles" (2011). În afară de mulţumirile obligatorii pe care cineaştii trebuie să le aducă Pentagonului în generic, publicului nu i se dau alte indicii că este vorba despre filme sponsorizate de către guvernul american. <iframe width="560" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/2GxSDZc8etg" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> <iframe width="560" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/VN8ze3S0Uj8" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> <iframe width="560" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/edO94aRDZv4" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> <iframe width="560" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/9otTzrO9Bfw" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> "Principalul criteriu de susţinere al unui film este reprezentat de beneficiile pe care le aduce armatei."PHIL STRUB, oficial Pentagon

STRATEGIE

Condiţionări pe banii contribuabililor

Studiourile americane de film le-au explicat regizorilor şi scenariştilor, în epoca post-"Top Gun", că realizarea unor filme de război fără sprijinul Pentagonului era imposibilă, şi-a amintit ulterior producătorul peliculei "Vânătoarea lui Octombrie Roşu" (1990), Mace Neufeld. Obiectele de recuzită în valoare de miliarde de dolari, furnizate de armată, erau esenţiale. Phil Strub a recunoscut că armata s-a folosit de blockbuster-urile hollywoodiene pentru a-şi atinge scopurile, într-un interviu acordat revistei "Variety", în 1994: "Principalul criteriu de care ţinem cont când hotărâm să sprijinim un film este reprezentat de beneficiile pe care le-ar putea aduce acesta armatei. Poate contribui la creşterea numărului recrutărilor? Se află pe aceeaşi lungime de undă cu politica militară a Statelor Unite?" <iframe width="560" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/3C2tE7vjdHk" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>