Daniela Bogdan, inspector școlar general în Ministerul Educației care păstorește olimpiadele de științe, și, totodată, profesor la Colegiul „Sf Sava” din Capitală, explică mecanismul prin care un elev inteligent ajunge să câștige concursurile internaționale.

Ne-am obișnuit ca la fiecare olimpiadă de științe elevii români care participă la competiție să se întoarcă plini de premii și de medalii. Ne mândrim cu ei, îi considerăm rezultatul excepțional al școlii românești pentru care altfel nu avem prea multe cuvinte de laudă.

Uităm de multe ori că, în spatele performanței acestor copii se află nu doar susținerea familiei, ci adevărate armate de profesori și antrenori ai minții de mare calibru fără de care elevii în cauză ar rămâne cu potențialul nefructificat. Tot acest mecanism de pregătire costă și nu puțin. Profesoara Daniela Bogdan, cadru didactic la Colegiul național „Sf Sava” și inspector general în Ministerul Educației, se ocupă din 2003 de gestionarea olimpiadelor de științe. Anul acesta, profesoara de chimie a avut un elev de la „Sava”, medaliat cu argint în lotul olimpic întors de curând de la Hanoi, Vietnam, Vlad Mihai Mandric.

Lotul de chimie, coordonat de un academician

Orice elev care obține performanță începe cu olimpiada de matematică, explică profesoara Daniela Bogdan. Și aceasta pentru că nu poți să fii as la chimie dacă nu te descurci cu algebra. Primii antrenori ai elevilor sunt profesorii de la clasă. De talentul, interesul și preocuparea lor depinde stârnirea interesului copiilor pentru materia respectivă și într-o primă fază selecția. Diferența o face nivelul școlii. Școlile foarte bune, cu profesori buni scot mulți olimpici, explică inspectorul general din Ministerul Educației.

Un prim start pentru olimpiada de chimie poate fi și Concursul Național „Raluca Ripan”, la clasa a VII-a. Dintr- a VIII-a elevii pot participa la olimpiada națională cu toate fazele ei anterioare. Cei care ajung pe țară sunt supuși unor teste de baraj de cinci ore. Din cei 100 de elevi să spunem, sunt selectați 20 care compun lotul lărgit.

Aceștia intră într-un sistem intensiv de pregătire cu profesori universitari, academicieni, plecând de la problemele pregătitoare pe care țara care este organizatoarea olimpiadei le concepe și le pune la dispoziția țărilor participante pentru a se putea orienta în pregătirea elevilor. La chimie, lotul național este coordonat de academicianul Marius Andruh, mai spune profesoara Daniela Bogdan.

Anul acesta, șase profesori universitari de chimie-fizică, cinci de chimie anorganică și trei de chimie organică au stat în spatele succesului celor patru medalii olimpice obținute, una de aur și trei de argint.

Testări dure pentru alegerea celor mai buni

Lotul lărgit de elevi este pregătit timp de 10 zile cu laboratoare și cursuri după care urmează testele de baraj de care trec doar patru copii, în cazul olimpiadei de chimie. Aceștia intră într-un alt program intensiv de pregătire de opt ore pe zi, timp de 25 de zile.

Pe lângă cunoștințe, elevii care ajung la olimpiada internațională trebuie să aibă și un psihic de fier. Ei trebuie să performeze în condiții de stres maxim, ceea ce nu-i lucru ușor, spune la rândul său, profesorul universitar Ștefan Teodor Tomas, unul dintre artizanii lotului de chimie. Pentru pregătirea elevilor la acest nivel un universitar este plătit cu 65 de lei pe oră. Elevii care au obținut medalii primesc de la Ministerul Educației pe lângă premii și burse de câte 900 de lei pentru medalia de aur, 675 de lei pentru argint și 450 de lei pentru bronz,timp de 12 luni, indiferent dacă tinerii aleg să studieze în țară sau în străinătate.

În acest an, organizarea olimpiadei de chimie a costat peste 80.000 de lei (20.000 de euro). 400 de elevi au ajuns la faza națională care a avut loc la Iași anul acesta. Pentru ei a trebuit asigurate timp de o săptămână cazare,masă și condiții pentru susținerea probelor. „Olimpiada de chimie este una costisitoare. Substanțele nu mai pot fi refolosite, nu e ca și cum ai băga un aparat în priză pe care apoi îl scoți”, a conchis profesoara Daniela Bogdan.

În alte țări, precum Italia sau Peru participarea elevilor la olimpiadele internaționale nu este susținută de stat, ci de școli sau de sponsori, iar în unele cazuri chiar de părinți care investesc masiv în pregătirea copiilor. Rezultatele cele mai bune pe plan mondial le-au obținut în ultimii ani țările est-europene și cele asiatice.

Două olimpiade, din care una internațională, au loc, astăzi, la noi

Astăzi, la Târgoviște, Dâmbovița, are loc faza națională a olimpiadei de științe (chimie, fizică, biologie) care, din 2004, se organizează și la nivel internațional. Lotul lărgit va fi alcătuit din 20 de elevi dintre care, în decembrie, vor pleca în Argentina doar șase. La Suceava, are loc olimpiada internațională de astronomie unde sunt așteptați să participe elevi din zeci de țări ale lumii.