Programul „Există un erou în fiecare dintre voi” este alcătuit din tineri cu pregătire medicală pentru acordarea primului ajutor până la venirea unui echipaj de urgență. Aceștia au reușit, sâmbătă, să intervină la cazuri foarte dificile și să stabilizeze pacienți aflați în pericol de moarte. În imagini se poate remarca anunțul dispeceratului despre situația SMURD.

Iată povestea unui erou pe nume Marius Mitrică:

 „Echipă Portocalie Și Prietenii Săi: Aventuri În Orașul De Gheață

Caz 1: 50 de ani, sex masculin, AVC (n.r. atac cerebral vascular)

* AVC în zonă. estimez timp. 4-5 min. uit că totul este acoperit de gheață, inclusiv căruța mea. așa că timpul crește considerabil

* mă apropii de adresă. cineva aștepta în răspântie un ajutor. mă prezint. parchez undeva să fiu ferit de eventuale crengi ce ar putea să cadă. mergem încet, spre o curte de pe străduță:
– A ieșit să ajute un vecin să miște o mașină și a picat jos.. A și vomitat.. E și soția mea care e medic acolo și a ajutat și ea..

* victima în curte, într-o roabă, acoperită cu mai multe pături, înconjurată de mai mulți aparținători. văd și un tensiometru manual!
– Bună ziua! Sunt voluntar.. Ce s-a întâmplat?
– A picat. A avut și tensiune mare. A vomitat.. spune probabil cea care era medic
– În jet? întreb eu, în calitate de specialist în dat cu părerea..
– Da. În jet.

* încerc să inițiez un FAST, (față asimetrică), dar nu apuc să îl parcurg complet că se aude:
– Hai că au venit! și în poartă trage un echipaj tip C

* las victima puțin și mă îndrept spre mașină, să ajut la cărat echipamentele. se aluneca prin curte ca la olimpiadă, la patinaj artistic. ușa se dechide
– Bună ziua!
– Bună, Marius!

* luam toate cele și ne întoarcem. monitorizare. oxigen pe masca. spo2 92 inițial, în creștere. se decide transportul cu acea roabă până la mașină, întrucât victima era supraponderală și cu brancardul, pe solul înghețat, nu era o variantă. eu țin monitorul cu o mână și cu alta împing la roabă. suntem mulți și ajutăm toți, cum putem, în timp ce încercăm să nu ne rupem dinții pe gheață

* ajungem la brancard. jos păturile! atenție la cabluri și la furtunul de la oxigen! cu greu, reușim să transferăm victima, din roabă pe targă. asigur oxigenul la picioare. sus bracardul! cu o mână țin monitorul.

* imediat asistenta ne strigă că victima vomită în mască! ce ochi ager, Raluca Nicoleta! noi eram atenți să împingem brancardul în mașină. dau rapid masca într-o parte, cu mâna liberă. restul intorc victima, ca în PLS. apare și un prosop. curățăm. victima pare să se liniștească puțin. profităm de fereastra de timp și împingem brancardul în mașină.

* echipajul începe stabilizarea. ușa se închide. rămân pe lângă mașină încă 10 minute. lângă mine fiul victimei fumează agitat. îl liniștesc. mașina pleacă la IBCV. plec și eu,

la Cazul 2: 60 ani, sex feminin, angor de novo

* preluat de pe whatsapp și unde ajung destul de rapid. timp. 4-5 min. simultan cu C421. parcăm. se dechide ușa: doamna doctor Șerban și toată echipa de la cazul de acum o săptămână! ne salutăm cu zâmbete și ne grăbim spre scara unui bloc, unde suntem îndrumați

* aici, victima ne aștepta în picioare (se ținea cu o mână de cutiile poștale), conștientă, cu dureri la membrele inferioare! (părea neglijată terapeutic). aparent niciun “novo” în acest “angor”..

* o așezăm pe scaun. ajut ambulanțierul împreună cu Adrian Gheorghe să coborăm niște scări și să o urcăm în mașină

* echipajul ne mulțumește! nimic mai plăcut.”

 

Te-ar putea interesa și: