Evenimentul Zilei > Actualitate > Cum au moştenit-o ţiganii pe „Mătuşa Tamara”
Cum au moştenit-o ţiganii pe „Mătuşa Tamara”

Cum au moştenit-o ţiganii pe „Mătuşa Tamara”

Somnul autorităţilor din Timişoara a născut, în aproape două decenii, o mafie de care numai justiţiarii din Occident ne mai pot scăpa.

Niciunde în România nu s-a întâmplat la fel. Îmbogăţiţi peste noapte în străinătate, ţiganii din Timişoara au construit palat după palat şi au cumpărat, una după alta, cele mai frumoase clădiri din zona zero a oraşului. Au pus la punct tactici de evacuare "legală" a locatarilor existenţi, s-au erijat în urmaşi ai foştilor proprietari şi au intrat într-un carusel al tertipurilor de a se furişa pe lângă lege.

Lăsaţi de capul lor

Din 1992, de când ţiganii au început să acapareze centrul oraşului şi cele mai frumoase rezidenţe din municipiul de pe Bega, niciun primar, niciun poliţist, procuror sau judecător nu a avut vreo reacţie. Chiar dacă doi dintre prefecţi au fost ameninţaţi de romi pentru că au intervenit împotriva lor.

Nimeni nu le-a cerut vreodată romilor cu palate şi bolizi de zeci de mii de eurosă explice de unde au milioanele de euro pentru proprietăţi şi cum de fix ei sunt urmaşii tuturor foştilor proprietari – evrei, nemţi sau unguri – de rezidenţe de lux din oraş, pe care le-au revendicat şi câştigat în instanţă.

Ajutor din Hexagon

La Timişoara este nevoie să vină procurorii germani sau francezi şi să facă o curăţenie pe care autorităţile noastre nu o pot duce la capăt. Acum patru ani, francezii i-au căutat pe romii cu palate din oraş. 14 palate din Timişoara, Recaş şi Lugoj despre care existau informaţii că au fost ridicate cu bani negri, au fost percheziţionate în 2007 de către oamenii legii din Hexagon. Ancheta nu s-a încheiat. La finalul ei, ţiganilor li s-ar putea sechestra bunurile. Şi atunci, ca şi acum, procurorii străini au vrut dovezi ca să probeze evaziuni fiscale de milioane de euro.

Nişte oameni "cuminţi"

Săptămâna trecută, nemţii au cerut DNA Timişoara o comisie rogatorie şi ajutor ca să dea de capăt unei reţele din care s-a dovedit că face parte şi cel mai bogat rom din oraş, Ion Stancu.

"Castelanii" sunt acuzaţi de evaziune fiscală de peste un milion de euro şi spălare de bani. Furau maşini scumpe, apoi le vindeau în Germania, prin firmele deschise acolo, iar banii negri îi investeau în Timişoara, în palate, terenuri, imobile istorice.

Bărbaţii clanului Stancu deţin palate, imobile de patrimoniu, terenuri şi apartamente în cele mai furmoase rezidenţe din oraş, fără ca autorităţile să investigheze provenienţa banilor lor, pentru că oficial, nu creează probleme: au impozitele plătite la zi şi nu desfăşoară afaceri în oraş.

La fel au acţionat şi alţi romi din clanuri bogate şi celebre: Cârpaci, Mihai, Covaci. Din 1992 încoace au acaparat mai întâi vilele din zona zero a Timişoarei, de pe bulevardul CD Loga – bulevard pe care se mai găsesc Primăria şi Mitropolia, de lângă Parcul Rozelor, dar şi din alte zone scumpe.

Reţetă de succes

Au inventat un tipar şi l-au urmat cu stricteţe. Pentru început au cumpărat un apartament, iar apoi au început să le facă şicane celorlalţi proprietari de locuinţe din imobil, pentru a-i determina să plece. Timişorenii care au locuit pe bulevardul Loga înainte de Revoluţie s-au mutat, după ce au avut parte de tratamente greu de imaginat. Din «meniul» ţigănesc nu lipsesc fecalele întinse pe casa scării sau pe uşile «românilor», inundarea apartamentelor, scandaluri. Ţiganii au cărat apă şi în camerele unde nu erau surse de apă şi au astupat scurgerea de la balconul lor astfel încât apa să nu iasă afară ci să băltească în casă şi, până la urmă, să se scurgă la vecinii de la etajul I pe care doreau să îi facă să plece şi să le vândă lor ieftin», povesteşte Vladimir Voiasciuc, una din victime.

Ca să nu poată fi traşi la răspundere scoteau copiii la înaintare, pentru că minorii nu răspundeau penal.

Apoi au învăţat să se ascundă legal

Cu timpul au mai învăţat ceva: să îşi schimbe, periodic, numele sau datele de naştere, ori să jongleze cu cetăţenia, ca să îşi piardă urma. De exemplul, Biza Stancu, nevasta celui mai bogat ţigan din Timişoara, apare în acte oficiale diferite cu două date de naştere. Ca şi cum părinţii ei ar fi născut, la Călăraşi, în 1953, două fete cu acelaşi nume: una în februarie, alta în martie.

În 1992 a renunţat la cetăţenia română, pentru ca în 2009 să redevină, în acte, româncă.

Alţi etnici romi şi-au schimbat numele în repetate rînduri. "Tibi" Stancu s-a numit bunăoară Trifu, iar acum se numeşte Ion. "Este o practică în rândul lor, schimbarea numelui", arată şi şeful DNA Timişoara, Tamaş Schiffbeck.

Unii s-au căsătorit, de convenienţă cu nemţoaice sau franţuzoaice ca să li se piardă urma.

PORTRET

Ionelaş Cîrpaci, maestrul falsurilor

Ionelaş Cîrpaci (dreapta), pe numele actual (pentru că s-a căsătorit în Germania, ocazie cu care şi-a schimbat numele) Ionel Sandner este singurul ţigan din Timişoara care a ajuns să fie judecat pentru afacerile imobiliare.

Anul trecut, el şi nouă acoliţi de-ai săi au fost arestaţi în primul dosar al mafiei imobiliare ţigăneşti. Unicul, de altfel.

Ionelaş este judecat în prezent pentru o fraudă imobiliară în valoare de 550.000 de euro. Printre multele acuzaţii care i-au fost aduse se numără: fals şi uz de fals, asociere în vederea comiterii de infracţiuni, înşelăciune, instigare la abuz în serviciu.

Ionelaş, alături de funcţionari publici de la Cartea Funciară şi Primărie, notari publici, între care Safta Criste, soţia fostului Procuror General al României, sau asociat în vederea unor falsuri care vizau două terenuri din Timişoara. Respectivele terenuri au fost revendicate în fals şi trecute ilegal din proprietatea administraţiei locale în cea a unui om al străzii din Ungaria.

Ulterior, acesta a vândut unui verişor de-al lui Ionelaş, apoi au intrat în portofoliul unei companii care a un proiect imobiliar.
CITIŢI ŞI:

  • Palatele romilor, scoase la închiriat
  • Mafia imobiliară scoate Timişoara în stradă
  • Baştanii îşi scot casele la vânzare
  • Mafia baştanilor, faza „şantaj termic”
  • Germanii fac curăţenie în curţile romilor evazionişti din România