Tudor Giurgiu și Alexandru Lăzescu, foști președinți ai TVR, au vorbit despre situațiile incredibile de care s-au lovit în instituție

Zeci de directori au trecut pragul televiziunii publice în aproape 30 de ani ce s-au scurs de la Revoluție și doar unul a reușit să-și ducă mandatul până la capăt. Aparent greu de condus, din 1989 și până acum, TVR a avut nu mai puțin de 17 șefi, dacă îi luăm în calcul și pe interimari, iar 12 președinți au fost „plini”. Unul singur însă și-a dus mandatul până la capăt, Cristian Valeriu Hadji- Culea, care a stat în fruntea instituției timp de patru ani.

FOTO; Tudor Giurgiu

Tudor Giurgiu n-a clintit „monstrul”

Mulți dintre șefii TVR și-au dat demisia spunând că amestecul politicului în instituție este de nesuportat. „Plec pentru că nu mai întrevăd vreo posibilitate de a lucra eficient într-un climat sănătos şi de încredere. Pentru că o anume parte a spectrului politic şi-a făcut un scop în sine din a încerca să pună mâna pe televiziunea publică (...) Din păcate, n-am reuşit să clintesc «monstrul» şi nici nu cred că asta se va mai putea face în viitorul apropiat fără o abordare radicală”, scria în demisia sa Tudor Giurgiu, în 2007. Mandatul regizorului a fost și primul în care TVR a intrat pe pierdere, iar din 2006 și până acum, cheltuielile instituției au depășit constant veniturile. La sfârșitul anului 2014 datoria era imensă: 700 de milioane de lei.

FOTO; Alexandru Lăzărescu

Lăzescu, „urecheat” de Parlament pentru o emisiune

Pentru Alexandru Lăzescu, care a condus TVR timp de doi ani, interesele personale sunt cele care duc la presiunile politice. „Televiziunea e populată cu persoane influente: în politică, în poliție, în justiție… De câte ori atingi un interes personal, brusc apar reacții. Am avut situații în care m-am mirat și eu de dimensiunea reacției. De exemplu, am vrut să comasez două emisiuni de agricultură și am primit hârtii de la... Parlament. Îți dai seama, să primești o hârtie de la Parlament în care să ți se spună că este foarte important ca emisiunea să rămână separat. În general, se pune eticheta de politic, dar de cele mai multe ori interesele sunt personale”, susține Alexandru Lăzescu. Tot el spune și cât de greu poți renunța la oameni. „Sunt segmente întregi unde se puteau face reduceri, externalizări. Dar ca să schimbi ceva, aveai nevoie de susținere mare. Pe lângă scandalul cu sindicatele, gândește-te că trebuia să propui să se ia o astfel de decizie în Consiliul de Administrație, unde, pe atunci, șase membri din 13 erau angajați în televiziune. Țin minte ce bătălie am dus ca să scot un spor de vacanță, de 85%, și pe care, de fapt, l-am redus la 20%. Sincer, în contextul actual și cu o astfel de legislație, nu se poate reforma real televiziunea, orice ar spune cineva. Trebuie o soluție radicală!”, a adăugat Lăzescu.

Din 2005, TVR a schimbat șapte președinți: Tudor Giurgiu (27 iunie 2005-28 iunie 2007), Alexandru Sassu (28 iunie 2007-30 martie 2010), Alexandru Lăzescu (29 iunie 2010 - 12 iunie 2012), Claudiu Săftoiu (3 iulie 2012- 20 decembrie 2013), Stelian Tănase (20 decembrie 2013- 23 septembrie 2015). Irina Radu, actualul președinte al TVR, și-a început mandatul în 23 septembrie 2015, ca președinte interimar.

N-au mărit taxa, dar au crescut subvențiile

TVR e o gaură neagră în buget, iar DNA și-a îndreptat atenția și asupra contractelor încheiate în ultimii 10 ani. În timp ce instituția se zbătea în datorii, șase președinți au cheltuit milioane de euro pentru autoturisme, servicii de recuperare a creanţelor, camere digitale etc. Cei mai mulți șefi TVR spun că soluția financiară ar fi indexarea taxei TV. Aceasta nu a mai fost mărită din 13 ani, dar subvențiile de la bugetul de stat au crescut. În 2014, taxa TV asigura 59% din veniturile TVR, în timp ce subvențiile reprezentau 33%, iar publicitatea doar 5%. Un studiu al European Broadcast Union despre evoluția principalelor buletine de știri de la televiziunile publice din mai multe țări din Europa, arată că TVR-ul este pe ultimul loc în ceea ce privește cota de piață. În 2014, TVR (cu toate canalele sale) avea o cotă de 5.5% (daily share), după Macedonia (6.7%), Grecia (7.2%), Bulgaria (7.9%) și Turcia (9.7%).