În noaptea dintre ani, din mâinile românilor nu va lipsi paharul de vin spumant, chiar dacă în urma celor trei ani de criză ne permitem tot mai rar o asemenea desfătare.
Într-un an nou nu se trece fără un pahar de "şampanie" în mână. Revelionul este aşteptat cu sufletul la gură şi de producătorii de vin spumant, deoarece în acestă perioadă vânzările se dublează, chiar dacă o familie nu cumpără mai mult de una-două sticle. "Preţul este un factor important în decizia de cumpărare, iar românii sunt dispuşi să plătească, în medie, pe o sticlă de vin spumant între 8 şi 20 de lei", a declarat, pentru EVZ, Emil Popescu, preşedintele producătorului Zarea. Deschidem 4-5 milioane de sticle de "şampanie" pe an În preferinţele românilor se află vinul spumant demisec, care are o cotă de piaţă de 45%. Însă, potrivit lui Romulus Dascălu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Industriei Alcoolului şi Băuturilor Alcoolice Garant, "consumatorul s-a mai deşteptat, astfel că au început să crească vânzările şi pe seci". De asemenea, românul a început să evite spumantele cu fructe. Potrivit lui Dascălu, în România nu se vând mai mult de 4-5 milioane de sticle de vin spumant într-un an. O caracteristică a şampaniei este că poate fi consumată în combinaţie cu aproape orice fel de mâncare. Cunoscătorii recomandă ca, atunci când este servit ca aperitiv, vinul spumant să fie sec. Însă, dacă acompaniază desertul, poate fi şi demisec. Sticla nu trebuie pusă în frigider decât cu jumătate de oră înainte de a o deschide, deoarece umiditatea din frigider şi vibraţiile acestuia pot deteriora aroma băuturii. Şampania îşi are originea în regiunea Champagne din Franţa, însă a devenit, în timp, o băutură tot mai populară în întreaga lume. Totuşi, doar producătorii din regiunea franceză pot utiliza acest termen. Cei din alte regiuni sau state comercializează această licoare sub denumirea de "vin spumant". Şampania sau vinul spumant se face, de obicei, fie din struguri albi (Chardonnay), fie din struguri negri (Pinot Noir). "Şampaniile" rose sunt făcute dintr-un amestec de Chardonnay cu Pinot Noir sau doar din Pinot Noir. Importăm 10% din "şampanie" "Piaţa vinurilor spumante a scăzut an de an de la începutul crizei. În acest an, am resimţit o scădere cu 22% în volum comparativ cu anul trecut", a declarat Emil Popescu, preşedintele Zarea, companie care deţine 42,4% din volumul întregii pieţe. Principalii competitori sunt Angelli şi Jidvei. Circa 10% din vinul spumant comercializat în magazine este din import, restul fiind produs în ţară, potrivit preşedintelui Garant. Importurile de şampanie din Franţa s-au ridicat la 2,7 milioane de euro, în perioada aprilie 2010 - martie 2011, relevă o statistică a Vamei Franceze citată de reprezentanţii Le Manoir, companie activă pe piaţa vinurilor şi a gastronomiei premium din România. CONSUM Ce beau românii de Sărbători Criza i-a determinat pe români să consume mai puţine băuturi spirtoase. Potrivit unui studiu al Canadean, în primele nouă luni ale acestui an, românii au consumat circa 58,8 milioane de litri de băuturi spirtoase, cu 18,8% mai puţin decât anul trecut. Chiar dacă lipsa banilor i-a făcut pe români mai strânşi la pungă, de Sărbători, de pe mese nu lipsesc băuturile alcoolice, fie că vorbim de vin, votcă, whiskey sau de nelipsita sticlă de şampanie. "În decembrie vânzările cresc de două ori faţă de media anuală. Dacă e să comparăm cu decembie 2010, (...) vor fi vânzări cu 5-10% mai mari", a declarat, pentru capital.ro, Tudor Furir, directorul general al importatorului de băuturi alcoolice Pernod Ricard România, filiala locală a grupului francez cu acelaşi nume. Producătorii de băuturi spirtoase recunosc, însă, că românii se ghidează mai mult după preţ decât după calitate. Potrivit unui studiu realizat la solicitarea Tuborg România, băuturile spirtoase sau vinul nu sunt decât în proporţie de 17,1% printre preferinţele românilor. Cel mai des cumpărate băuturi în perioada Sărbătorilor sunt sucurile (25,4%), fiind urmate de apă minerală (21,7%), bere (18,8%), cafea şi ceaiuri (16,7%).
Recomandările noastre
