UE n-a fost multă vreme în stare să ajungă la o strategie comună în privința Rusiei. Războiul de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei a solidarizat acum blocul, iar Bruxelles-ul a reacționat decisiv.

Acum nici două săptămâni Germania bloca livrarea de obuziere est-germane din Estonia în Ucraina. Italia refuza să sancționeze Rusia pentru a evita să afecteze profiturile firmei Gucci.

Și acum?

Cancelarul german Olaf Scholz plănuiește un fond special de 100 de miliarde de euro pentru armata germană. UE vrea să-i trimită Ucrainei avioane militare. BP, conglomeratul energetic britanic, a anunțat că-și vinde pachetul de 20% din acțiunile companiei petroliere rusești Rosneft, valorând vreo 14 miliarde de dolari.

Zorii unei noi epoci

Războiul de agresiune pornit de Vladimir Putin împotriva Ucrainei a provocat stupefacție în toată lumea. La Berlin și nu numai a scos duminică în stradă sute de mii de oameni. A dus totodată și la una dintre cele mai spectaculoase răsturnări de situație în politica europeană din istoria postbelică a continentului.

Indiferent ce s-ar crede despre măsurile luate în sine, e limpede că în Europa s-au ivit zorii unei noi epoci. E aproape imposibil să mai ții socoteala tuturor tabuurilor care s-au evaporat în ultimele zile, a tuturor principiilor abandonate de decidenții europeni. Politica, economia, diplomația, apărarea - aproape toate domeniile de activitate sunt afectate de schimbare.

Statele UE se aflau de mulți ani într-un impas cu privire la dacă și cum ar trebui să fie distribuiți refugiații pe întregul continent. Miniștrii de interne ai UE au decis duminică în unanimitate să acorde ucrainenilor protecție necondiționată timp de trei ani, fără a-i mai obliga să parcurgă procedurile de azil. Chiar dacă măsura ridică întrebarea de ce nu există o solidaritate similară și în privința refugiaților din Siria ori Afganistan, ea reprezintă totuși un pas enorm pentru UE. Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a exprimat de asemenea în favoarea aderării Ucrainei la UE.

Bruxelles-ul a suspendat tranzacțiile cu banca centrală a Rusiei

Statele UE și-au depășit totodată și reținerile în privința sancțiunilor. Germania, Italia și până și Ungaria condusă de autocratul Viktor Orbàn au renunțat în weekend la rezistența opusă excluderii Rusiei din SWIFT, rețeaua internațională de plăți. Chiar mai important, UE a blocat multe tranzacții cu banca centrală a Rusiei. Organele rusești de presă RT și Sputnik nu mai au voie să transmită pe teritoriul UE.

Însă schimbarea cu adevărat decisivă a survenit în politica militară. Cele 100 de miliarde de euro pe care guvernul german vrea să le cheltuiască pe înarmare reprezintă o sumă care, chiar și numai cu câteva zile în urmă, părea de neimaginat. UE intenționează să-i trimită Ucrainei arme în valoare de 450 de milioane de euro. Până și Suedia, cu tradiția ei pacifistă, trimite arme. În discursul pe care l-a ținut duminică la ședința specială a parlamentului german, Scholz a calificat pe bună dreptate momentul drept un „punct de cotitură”.

UE a fost acuzată de multe ori că e dezbinată și indiferentă. Adeseori reacționează tardiv și cu jumătăți de măsură la crize, cum s-a întâmplat în vară în Afganistan, recurgând frecvent doar la o proclamare a solidarității fără efecte palpabile. În conflictul cu Rusia, ea demonstrează acum o putere remarcabilă de a acționa.

Întrebarea care se pune e dacă nu cumva e prea târziu. Este probabil ca hotărârea demonstrată de comunitatea internațională să-l fi impresionat pe Putin. Probabil e și ca președintele rus să fi ținut seama de sancțiuni în planurile sale, dar probabil nu de unele de o asemenea anvergură. Rămâne totuși neclar dacă ele îl vor determina să-și întrerupă campania militară din Ucraina. Amenințarea nucleară abia voalată din weekend a lui Putin, combinată cu evenimentele de luni, când armata rusă a continuat să bombardeze Harkiv chiar în timp ce aveau loc „negocieri” între ruși și ucraineni, face ca asemenea speranțe să pară hazardate.