O simplă privire aruncată pe documente, fie ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), fie ale altor instituţii sesizate încă de la sfârşitul anilor ‘90, demonstrează că autorităţile statului român ştiau despre un furt masiv de terenuri. „Motorul” acestor acțiuni care au condus la înstrăinarea a aproape 5.500 de hectare ale Institutului și Stațiunii Agricole din Fundulea (Călărași), cu o valoare de peste 15 milioane de euro, sunt, conform documentelor și mărturiilor EVZ, membri ai Clanului „Chira”, o grupare de interlopi ai cărei membri au fost reţinuţi, recent, de DIICOT.


„Evenimentul zilei” a atras atenţia, încă din 30 iulie 2014, cum de au ajuns miile de hectare de teren la presupuși moștenitori, după ce s-a aplicat o schemă suspectă orchestrată de membri PSD și PC. Dorel Dorobanțu, primarul din Fundulea, și Jenel Șerban, fostul prefect de Călărași (2005-2008), au retrocedat terenuri și pe testamente în care scria că nu se lasă urmașilor avere imobiliară, ci doar bunuri casnice. Absolut şocant este, însă, documentul care arată, negru pe alb, că DNA a fost informată despre primii paşi ai jafului ce a urmat, făcut cu larga complicitate a şefului de la Agenţia Naţională a Domeniilor Statului (ADS), Daniel Drăgan, precum şi a prefecţilor, din acea vreme, din judeţul Călăraşi, respectiv Şerban Jenel – 2007 -2008, şi Lilian Ostropel – 2008-2009.


FOTO: În 2009, DNA confi rmă că primarul Dorobanțu și-a încălcat atribuțiile



Astfel, într-o rezoluţie a DNA, din 28 ianuarie 2011, se precizează că Valeriu Tabără, pe atunci deputat, a înaintat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) – DNA o sesizare prin care reclama faptul că ADS, prin organele centrale de conducere şi prefecţii din judeţele în care existau instituţii şi staţiuni de cercetare agricolă, au cedat fără drept suprafeţe din proprietataea publică a statului, date în administrarea acestor instituţii, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate. Ulterior, Valeriu Tabără a devenit ministru al Agriculturii.

Scandalul Nana a scos la iveală adevărații vinovați

Momentul care a îndreptat atenția spre jaful de la Fundulea a fost atunci când Ioana Băsescu a cumpărat, în noiembrie 2013, în jur de 300 de hectare în comuna călărășeană Nana. Imediat, Victor Ponta și trustul lui Dan Voiculescu au speculat că pământul cumpărat de fiica președintelui a făcut parte din patrimoniul Institului de la Fundeni.

În realitate, lotul cumpărat de Ioana Băsescu nu a făcut parte din patrimoniul Institului. „Unitatea noastră, de la înființarea sa, în 1957, nu a avut niciodată teren pe raza comunei Nana. Noi avem terenuri aici, în Fundulea”, ne-a precizat Alexandru Bude.


FOTO: Rezoluția DNA din 2011, în care se confirmă plângerea înaintată de Valeriu Tabără



Șef de clan, consilier juridic

Drept consilier juridic îl regăsim la Primăria Fundulea pe Marin Chira, copilul şefului celui mai de temut clan din Călăraşi.

„A câştigat concursul”, ne-a replicat primarul, care a adăugat că Mihai Pălăngeanu, cel care ne-a pus la dispoziţie documente relevante despre ceea ce se întâmplă în Fundulea, „este nebun”.

Membrii clanului Chira sunt specializați de mai mulți ani în răpiri, șantaje, extorcări de bani și alte asemenea infracțiuni.

În nenumărate rânduri, la perchezițiile făcute în casele membrilor clanului au fost găsite veritabile arsenale, ce au inclus puşti, pistoale şi săbii.

Ancheta procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), s-a finalizat prin trimiterea în judecată a 25 de membri din grupările Chira şi Vijai. Printre cei deferiţi Justiţiei se numără şi liderii celor două clanuri: Ion Vijai şi Aurel Chira.

„Nu sunt implicat în retrocedări”

În acest moment, Stațiunea Fundulea nu mai există. Clădirile și atelierele sunt obiectul unui alt dosar penal, pe numele fostul ministrul al Agriculturii, Stelian Fuia, trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză de abuz în serviciu și prejudicierea statului cu 1,6 milioane de lei în afacerea Fundulea. Fostul democrat-liberal e acuzat de DNA că, în perioada 2005-2008, pe vremea când conducea Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare a Plantelor Medicinale și Aromatice Fundulea, nu a contestat o cerere de executare silită formulată chiar de sora și cumnatul său. Procurorii susțin că, în acest fel, au fost înstrăinate clădiri în valoare oficială de 1,6 milioane lei. „O parte din aceste clădiri fac parte și acum din domeniul public al statului. Cât despre terenuri de la institut sau stațiune eu nu am fost implicat în aceste retrocedări care sunt anchetate de DNA”, a declarat acesta. Ieri, Instanța supremă l-a condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare.

Primarul Dorobanţu: „Nu ştiu ce vrea, dar e un şantajist!”

Numele actualului primar din Fundulea, Dorel Dorobanţu, apare în patru dosare ale DNA. Alte două au fost instrumentate de procurori de la Parchetul Lehliu – unul disjuns dintr-o cauză a DNA şi celălalt aflat în atenţia Direcţiei de Investigare a Fraudelor (DIF), din Poliţia Română. Dorobanţu este cercetat pentru abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, alături de reprezentanţi ai comisiilor locale de fond funciar din comunele Fundulea, Lupşanu, Gurbăneşti, Valea Argovei, Nicolae Bălcescu şi Tămădău. L-am întrebat pe edilul din Fundulea ce răspunde în faţa acestor acuzaţii. „Să zică instanţa, nu eu”, a venit răspunsul.

EVZ: Dar, documentele puse la dispoziţie de domnul Pălăngeanu…?

Dorel Dorobanțu: E un nebun care se ocupă cu şantajul!

-Dar ce credeţi că vrea?

-Nu ştiu ce vrea, ce interes are, dar e un şantajist.

„Procurorii verififi că dacă s-au făcut ilegalități”

Dorel Dorobanțu , primarul din Fundulea, epicentrul afacerii cu iz penal care face legătura cu clanul Chira, ne-a declarat că interlopii nu ar avea nicio legătură cu „treburile administrative”. Documentele intrate în posesia EVZ îl contrazic. La institut s-au înstrăinat tot 3.500 de hectare din patrimoniul unității, însă un control din acest an al Corpului de Control al Primului Ministru a depistat că doar 2.000 de hectare au fost scoase din proprietatea statului în mod fraudulos.



Și aceste retrocedări sunt anchetate de procurorii anticorupție. „De la DNA ne-au cerut niște acte privind modul cum institutul a fost lăsat fără 3.500 de hectare pe legea retrocedărilor. Nu știu în ce mod s-a făcut restituirea, pe ce criterii. Noi am contestat modul cum am fost deposedați de suprafețe. Acum, procurorii verifică dacă s-au făcut ilegalități sau nu”, ne-a declarat directorul științific al unității de cercetare, Alexandru Bude. În legătură cu aceste restituiri, Mihai Pălăngeanu, omul care ne-a pus la dispoziţie documente edificatoare, acuză că, după ce terenurile au fost retrocedate moștenitorilor, o mare parte din pământ a ajuns în posesia familiei lui Dorobanțu.

Te-ar putea interesa și: