ciolacu tanczos / sursa foto: gov.ro
Din cuprinsul articolului
Cum a fost făcut bugetul de fostul Guvern? E o întrebare cu răspunsul evident, având în vedere că, în ciuda promisiunilor de reducere a deficitului, statul român cheltuie în prezent cu 25% mai mult decât în 2024. Și asta deși veniturile bugetare au crescut.
Bugetul, tot mai dezechilibrat
Dar, se pare că măsurile populiste de extremă stânga luate de executivul condus de Marcel Ciolacu, care au inclus majorări selective de pensii, dar mai ales creșteri imense de salarii și privilegii pentru bugetari, sunt mult mai mari decât poate statul să încaseze.
Așa că deficitul bugetar nu s-a redus deloc în ultimele cinci luni, iar cheltuielile continuă să crească. Comparativ cu luna mai a anului 2024, cheltuielile au crescut alarmant, cu 25%, ceea ce exercită o presiune tot mai mare asupra echilibrului fiscal.
Veniturile cresc, dar suficient pentru a susține populismul cabinetului Ciolacu
Deficitul bugetar al României a rămas aproape neschimbat în primele cinci luni ale anului, situându-se la 3,4% din PIB, în timp ce cheltuielile publice au crescut semnificativ.
Un deficit stabil, chiar dacă depășește limita maximă impusă prin pactul de Stabilitate, sugerează că veniturile statului au crescut, dar nu suficient pentru a acoperi cheltuielile.
Conform datelor preliminare analizate, până la sfârșitul lunii mai, statul a cheltuit 320 de miliarde de lei, în timp ce veniturile au fost de doar 256 de miliarde de lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, veniturile au crescut cu 14%, iar cheltuielile cu 12%, ceea ce indică o îmbunătățire a colectării, dar insuficientă pentru a tempera ritmul accelerat al cheltuielilor.
Pensii. Sursa foto: Arhiva EVZ
România sub presiunea europeană. Bugetul trebuie echilibrat urgent
Situația devine și mai îngrijorătoare dacă ne concentrăm pe luna mai, explică analiștii ZF: cheltuielile statului au crescut cu 25% față de mai 2024, atingând 60 de miliarde de lei, în timp ce veniturile au crescut cu doar 13%, de la 42 la 48 de miliarde de lei.
Deși deficitul a fost ușor redus de la 3,41% la 3,4% din PIB comparativ cu anul trecut, diferența rămâne nesemnificativă atâta timp cât cheltuielile publice continuă să crească rapid, punând presiune asupra stabilității bugetare a țării. Ca stat membru al Uniunii Europene, România trebuie să mențină deficitul sub 3% din PIB și să reducă datoria publică sub 60% din PIB.
România se află sub incidența procedurii pentru deficit excesiv din 2020, având un plan de ajustare pe termen mediu care vizează readucerea deficitului sub 3% până în 2030.
Nerespectarea angajamentelor asumate nu poate fi sancționată cu amenzi de către Comisia Europeană, acestea fiind aplicabile doar țărilor care au adoptat moneda euro. Totuși, Uniunea Europeană poate exercita presiuni prin limitarea accesului la fonduri europene, inclusiv prin suspendarea plăților pentru proiectele în curs, conform ZF.
