O scriitoare suedeză, pasioantă de poveștile romilor din țara sa, dar și din România, a fost zileel aceste ala București, pentru a lansa o carte în limba romani, pentru a deschide o bibliotecă pentru romi, da rșipentru a dezvălui secretul minunii prin care celebra Cenușăreasă a devenit fetiță romă.

Biblioteca Romilor pentru Copii din București a fost inaugurată marți, în cadrul Muzeului Culturii Rome, din drumul Săbăreni. Deschiderea bibliotecii a prilejuit și lansarea cărţii de bandă desenată bilingvă pentru copii, română-romani, „Sofia Z-4515”, scrisă de autoarea suedeză Gunilla Lundgren.

Gunilla Lundgren a fost în cartierul Giulești-Sârbi și a povestit despre prietenia sa cu romii din Suedia, care a dus la scrierea a 15 cărți împreună cu romii. Într-o zi, scriitoarea, membru de onoare al Academiei Suedeze de Carte pentru Copii, care locuiește într-un cartier al orașului Stockholm- Rinkeby - în care trăiesc 100 de naționalități, a hotărât că vrea să descopere romii.

Așa a început să scrie mai multe povești documentare. Așa a ajuns și la Sofia. Cartea care s-a lansat ieri s-a născut tot în urma prieteniei Gunillei Lundgren cu romii din cartierul său. Plăcerea ei este să asculte povești. Nu toate sunt vesele.

Imagine din cartea scrisă în limba română și limba romani „Sofia Z-4515”

Iar cartea „Sofia Z-4515” are la bază o istorie reală, înfricoșătoare: eroina principală a fost singura din familia sa care a scăpat de la Auschwitz. În benzi desenate se spune această istorie, pentru că lumea, copiii trebuie să știe ce s-a întâmplat și să nu uite. Volumul este conceput ca un album de bandă desenată și spune povestea unei femei rome dintr-un cartier din Stockholm. Asofia avea în jur de 13 ani atunci a fost deportată la Auschwitz, alături de toată familia sa.

O Cenușăreasă modernă

Gunilla a povestit marți și cum a transformat-o pe  Cenușăreasă ...într-o fetiță romă. „Am fost odată la un seminar unde era un scriitior palestinian care a spus că noi trebuie să scriem cărți care să nască zâmbete pe fețele copiilor. M-am gândit că toate cărțile pe care le-am scris au teme serioase. Chiar și cărțile pe care le-am scris cu copiii romi vorbesc despre opresiune șidiscriminare”. Așa că a mers la școlile din cartierul său, a strâns 6 elevi de până la 15 ani, copii de etnie romă. „Așa am înființat Clubul de scris pentru copii roma. Am venit la bibliotecă, doi ani, ne-am apucat să scriem o poveste. Am ales povestea Cenușăresei și am scris împreună cu copiii o Cenușăreasă modernă. Am modificat povestea: acum Cenușăreasa are doi frați, zâna bună este bunica din partea tatălui, iar de pierdut, copiii au ales ca fata să-și piardă telefonul mobil și nu pantoful! Cenușăreasa are șoriceii, care o ajută, dar a noastră are un cățeluș”, spune Gunilla. Ce legătură există, totuși, între Cenușăreasă și copiii romi? „Copiii se regăsesc în poveste. Fetele nu au voie să meargă la discotecă, dar băieții au. E un context modern. Există și o ediție romani. Așa copiii romi au devenit creator și purtători de cultură, au împărtășit aceste lucruri și la școlile lor,  iar părinții sunt foarte mândri de ei.”

Pe străzile din suedia sunt mulți romi care cerșesc. Unii sunt chiar din România. După ce au rescris povestea Cenușăresei, Gumilla i-a întrebat pe copii la ce să utilizeze banii care vor fi strînși din vânzarea cărții. Iar copiii au răspuns simplu: să fie deschisă o bibliotecă pentru copiii cerșetorilor de pe străzile orașului. Așa că, această bibliotecă din Giulești-Sârbi s-a deschis și cu o parte din donația acestor copii.

Ea este Sofia, victima naziștilor, cei care i-au ucis toată familia

Sofia, victima naziștilor

Sofia Taikon s-a născut cu numele de Sofia Brzezinska, în Polonia. În 1943, când avea între 12-13 ani, familia sa a fost deportată la Auschwitz. Acolo, pe 2 august 1944, i-au fost uciși tatăl, mama, frații. Sofia a ajuns în Suedia cu ajutorul autobuzelor albe ale Crucii Roșii, în mai 1945. A trăit în această țară, până în 2006.  Sofia nu a vrut să vorbească despre groaznica sa experineță din timpul celui de al Doilea Război Mondial, dar în ultimii ani de viață a rugat-o pe Gunilla Lundgren să scrie despre acest episod tragic.

Oaspeți

La evenimentul de marți, biblioteca romilor a avut oaspeți importanți: parlamentarul UE suedez de origine romă Soraya Post, ambasadoarea Suediei la Bucureşti, Anneli Lindahl Kenny, managerul Bibliotecii Naționale a României, Claudia Şerbănuță, editoarea și traducătoarea din limba suedeză a versiunii în limba română Arina Stoenescu cât și jurnalistul de la revista suedeză „É Romani Glinda” și activistul suedez pentru drepturile romilor Fred Taikon( acesta din urmă este rudă  a Sofiei).