Cum a ajuns grânarul Europei un deşert păzit cu milioane de euro

Cum a ajuns grânarul Europei un deşert păzit cu milioane de euro

Alex Dima, jurnalistul de la "România, te iubesc!", a povesti pentru EVZ despre dezastrul din agricultură, vinovaţii care au adus ţara aici, dar şi despre anii tot mai grei care vor veni.

Iarna trecută a fost una dintre cele mai grele pentru România. Zăpezile de câţiva metri au acoperit sate întregi. Lipsa perdelelor forestiere au lăsat câmpurile neacoperite de zăpadă. A venit apoi vara, şi o secetă cumplită. Cu un sistem de irigaţii distrus în proporţie de 90%, România nu mai are nicio şansă să iasă din foamete. "Am realizat acest material exact în locul în care în iarnă am înotat în troiene. Am stat la aceeaşi gazdă, care, în iarna trecută, avea şapte metri de zăpadă în curte. Acum trăieşte o secetă cum n-a mai văzut. Oamenii ăia trăiesc într-un loc blestemat. Ei fac parte din categoria agricultorilor de subzistenţă. Noi avem 65% din teritoriul agricol ocupat de agricultură de subzistentă. E o practică proastă, au nenorocit pământul şi nici ei nu au niciun profit", a povestit Alex Dima.. În 1990, România avea unul dintre cele mai bune sisteme de irigaţii din Europa. Vara lui 2012 ne-a prins însă fără nimic. "În 1989 aveam un sistem de irigaţii întins pe trei milioane de hectare. Acum irigăm doar 120.000 de hectare, în condiţiile în care avem un potenţial agricol de 9,4 milioane de hectare.  Adică, pe 1,2%. Ceea ce este jalnic. Ungaria are de patru ori mai puţin pământ şi irigă pe 300.000 de hectare. La noi sistemul de irigaţii s-a distrus şi s-a furat. Am fost într-un lan de porumb de 940 de hectare. Cât vezi cu ochii totul era uscat". Chiar dacă în agricultură e dezastru, afacerile se dezvoltă. Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), ce s-a înfiinţat prin Ordonanţa de Urgenţă în septembrie 2011, are 1.500 de oameni în subordine, iar principala lor activitate este trimiterea de avize. Achiziţiile făcute de agenţie sunt de 10 de ori peste preţul pieţei. "Au cheltuit cu nesimţire milioane de euro. Iniţial au fost 5.000 de angajaţi. Au dat 3.500 de oameni afară şi au au făcut un contract pentru pază a locurilor de unde au plecat aceşti oameni, de 14 milioane de euro. S-au dat şi 10 milioane de euro pentru salariile compensatorii. În total 24 de milioane de euro, ca să păzim nişte loturi unde oricum nu se întâmplă nimic. S-au făcut achiziţii bulversante. De exemplu un disc diamantat. În orice magazin preţul pentru un astfel de obiect porneşte de la 11 lei. La ei preţul minim porneşte de la 400 de lei", povesteşte corespondentul ştirilor Pro TV. În ceea ce priveşte sistemul de irigaţii, Alex Dima spune că acesta s-a furat sub ochii tuturor, cu încuvinţarea şi participarea conducerii. "Am primit un telefon că fură cineva instalaţiile. M-am dus acolo, unde nişte indivizi îşi instalaseră de trei săptămâni cortul. Închiriaseră un buldozer şi scoteau ţevi imense din pământ. Nu spun câte butelii de autogen aveau cu ei. Am vrut să vorbesc cu ei şi au început să facă scandal, că scot pistolul. I-am întrebat cum scot ţevile de acolo. Mi-au răspuns că sunt angajaţii instituţiei. Am sunat la ANIF, la directorul din Călăraşi şi la Poliţie. Au venit cei de la 112 cu mâinile în buzunar, îi ştiau pe ăştia. Apoi a venit directorul şi cu tot staful. Am aflat cu surprindere că erau mână-n mână. Mi-a spus o poveste... că acolo s-a dat spargere, şi i-a chemat pe aceşti oameni ca să taie şi să strângă tot şi să ducă în curte la Poliţie. Directorul spunea că are încredere în ei, dar nici nu ştia cum îi cheamă. Şi toate asta în condiţiile în care acum este secetă şi producţia de anul viitor va avea de suferit. Specialiştii spun că dacă nu plouă când se pune sămânţa în pământ, va fi şi mai grav". Jurnalistul mai spune că marea problemă a agriculturii în România este lipsa perdelelor forestiere. "În iarnă am făcut demonstraţia. Au tăiat pădurea şi toată zăpada s-a dus spre sat. În câmp mergeam şi în tenişi, că nu era zăpadă. În sat era 7 metri, că s-a blocat acolo. În vară, din 940 de hectare, nu găseai un ştiulete, că n-a rodit. Porumbul era înalt, de 2 m dar nu avea ştiuleţi. Apoi, într-o vâlcică, rodise. Pentru că acolo a stat zăpada şi a avut umiditate. Specialiştii mi-au spus că dacă am avea umiditate pe câmp, am avea producţie între 1 şi 3 tone la hectar. La bulgari, dacă te uiţi din satelit, vezi perdelele forestiere. Şi, culmea, sunt puse de noi, în 1937", a încheiat Alex Dima.