Cultura și unitatea culturală prin asociații și evenimente. Luna decembrie este prolifică în privința evenimentelor culturale cu impact major în modernizarea statului român.

Finalul secolului al XIX-lea se caracterizează printr-o efervescență culturală animată de idealuri naționale. Românii de pe ambii versanți ai Carpaților căutau să strângă rândurile și să intensifice legăturile culturale și chiar politice.

Cultura românească. Liga Culturală

Cultura românească a cunoscut un moment deosebit la 17 decembrie 1890. La București, din inițiativa lui Simion C. Mândrescu, s-a fondat Liga pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor. Din această Ligă vor face parte nume ca Nicolae Iorga, V.A.Urechia, Octavian Goga. În anul 1914, Liga va cunoaște o schimbare de denumire. Era, evident și o schimbare a modalității de acțiune. Nu mai conta doar cultura ci și politica. Liga era acum pentru Unitatea Politică a tuturor Românilor”.

Nicolae Iorga va înobila cultura română și prin inițiativa lăudabilă din timpul mandatului său în fruntea Ligii. El va patrona construirea Palatului Ligii Culturale. Liga va funcționa până în 1948, când comuniștii au dsființat toate fundațiile și ligile din România care nu aveau legătură cu ei.

Cultura românească. Universitarii ieșeni se grupează. La fel, procedează și intelectualii Capitalei

Marele istoric ieșean A.D,Xenopol nu se va lăsa mai prejos. Cultura românească și mediul cultural ieșean se vor îmbogăți cu Societatea Universitară Română. Aceasta se va înființa la 19 decembrie 1898. Ulterior, începând din 19 decembrie 1925, la București, scriitorul Camil Petrescu va edita Săptămânalul „Cetatea literară”. Ea va funcționa până în iulie 1926.

Este perioada în care au creat Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuță, George Coșbuc.

Emanciparea culturală, o armă a unității politice românești

În perioada 1892-1895, Transilvania a influențat decisiv cultura românească și lupta pentru unitate prin Mișcarea Memorandului sau Memorandumul. La 28 mai 1892, transilvănenii fruntași politici și culturali cer împăratului Franz Joseph drepturi pentru națiunea română. Viena pasează petiția Memorandum la Pesta iar memorandiștii sunt prigoniți.

La 25 aprilie/7 mai 1894, la Cluj, a început procesul memorandiștilor. Ioan Rațiu va spune: „Existența unui popor nu se discută, se afirmă!” Memorandiștii vor fi grațiați în 1895, pe fondul intervenției personale a Regelui Carol I al României. România și Austro-Ungaria erau state aliate în cadrul Puterilor Centrale.