:quality(65):format(jpeg)/evz.ro/wp-content/uploads/2020/05/oas-coconi2.jpg)
Dar săi dăm cuvântul reporterului care se aventurase, în 1932, din București până hăt, în Țara Oașului:
Ţăranul care fierbe „balmeș” e foarte scump la vorbă, sau mai bine zis se retranşează într-o tăcere, specifică ţinutului.
Abia cu greu pot să-i scot câteva vorbe. Apoi chiar de vorbia, conversaţia se isbea de dificultăţile neînţelegerii din parte-mi a idiomului. Limbajul meu era aproape necunoscut gospodarului, iar cuvintele lui trebuiau notate în carnet, pentru o lămurire ulterioară, din parte a unui intelectual localnic.
La întrebarea mea cum mai trăeşte, omul îmi răspunde scurt şi cu tonul apăsat:
- „Plăcuţi, ne agodină năcazul. Dacă zine nana, ne roadem ciza”
Interlocutorul meu făcuse o sforţare, să-mi demonstreze un fragment de tragedie. Îmi spusese, în limbaj specific, că dacă iarna nu se desmorţeşte, vor fi siliţi să-şi roadă curelele de la cingătoare.
Când se supără oamenii tăcuți
Din momentul în care pătrunzi în Ţara Oaşului, urechile trebue să se deprindă cu o ameninţare des repetată aici.
,,Oțâr de spintecătură…”
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/07/mircea-badea-o-ia-peste-picior-pe-andreea-esca-dupa-ce-s-a-zvonit-ca-aceasta-ar-avea-coronaviruscovidesca.jpg?w=200)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/07/s-au-dus-vremurile-in-care-invartea-banii-cu-lopata-irinel-columbeanu-a-ajuns-de-nerecunoscut-video.jpg?w=200)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/07/constantin-tudose-tatal-fostului-premier-a-murit-de-covid-19.jpg?w=200)
nu era nici un cult ci pur si simplu asa intelegeau sa-si regleze disputele …cu brisca…obiceiul se intalneste la multe popoare in special mai izolate in timp si cu traditii de nestramutat…brisca la cingatoare este precum unii poarta cravata in asa zisa lume moderna si civilizata
”oșean” vine din ungurescul ”avasi” adică cel refugiat in vârf de munte, probabil nu de prea multă cinste și hărnicie. Ei, la fel ca si moții, mocanii sau momârlanii nu vorbeau limba română ci o limbă arhaică, mai degrabă ceva țigănesc. Nu au nimic scris despre limba lor originală,. Administrația maghiară, până oșenii erau izolați, nu erau deranjați de ei, Așa că s-au inmulțit ca puduchii in izolarea lor montană.. Nefiind iubitori de disciplină și ordina, la fel ca țiggani de azi care se taie in săbi sub mustața poliției române, nu prea coborau in civilizație. Evenimentele istorice nu prea i-au afectat… In comunism, când au inceput să fie puricați, incă nu vorbeau limba română. Azi e plin clujul de ei și de jafurile, mafiile lor țigănești,. Românu evident ii crede neamul lor,, doar toți sunt de fapt țiganii. Diferența e de bulibabșa..Azi e KWJ,..