Cuba a adoptat un model de detenție arbitrară, intimidare și tortură ca modalitate de a înăbuși noile proteste împotriva regimului, potrivit unui raport al ONG-ului Human Rights Watch care a analizat răspunsul dictaturii la demonstrațiile istorice din 11 iulie 2021.

Documentul a fost dat publicității luni (11 iulie), când se împlineşte un an de la acele acţiuni, care s-au încheiat cu moartea unui protestatar și cu arestarea a peste 1.400 de persoane, dintre care mai puțin de 400 au fost deja judecate - la un loc, condamnările ajung la 1.916 ani, notează Folha Online.

Într-o mobilizare practic inedită, așa-numitul 11J a fost declanșat pentru lunile de frustrare față de înrăutățirea pe care pandemia de COVID a impus-o problemelor cronice ale Cubei, precum lipsa libertăților, penuria și dificultățile de acces la asistență sanitară. Regimul a reprimat cu brutalitate manifestaţiile, iar încercările de a le reproduce au fost zădărnicite de arestări, intimidare și presiuni pentru ca opozanţii să plece în exil.

Bilanțul abuzurilor comise

Raportul HRW face un bilanț al abuzurilor comise de dictatură în ultimul an — de la lipsa pedepsei pentru uciderea lui Diubis Laurencio Tejeda, în vârstă de 36 de ani, până la faptul că 700 de persoane sunt încă private de libertate. Până în prezent, există restricții privind accesul la internet și spionajul serviciilor de mesagerie electronică a sute de persoane presupuse a fi fost implicate în proteste.

Entitatea a cercetat 155 de cazuri de persoane care au suferit abuzuri și, în document, prezintă istoricul detaliat a 14 dintre acestea. În Cuba, au fost intervievate 170 de persoane, inclusiv victime, membri ai familiei, avocați, activiști pentru drepturile omului și ziarişti. Chiar dacă au accesul restricționat, au fost consultate procese, anchete ale ONG-urilor locale și videoclipuri înregistrate în ziua protestelor și pe tot parcursul anului.

Potrivit HRW, cei răspunzători pentru abuzuri sunt Forțele Armate, poliția și brigada specializată în represiune cunoscută sub denumirea de "beretele negre". Liderul dictaturii, Miguel Díaz-Canel, afirmă că nu există deţinuţi politici pe insulă și spune despre condamnări că sunt pentru infracţiuni împotriva securității statului și pentru colaborare cu forțe străine - Havana consideră că protestele au atacat ordinea constituţională şi că au fost orchestrate din SUA.

Printre cazurile analizate de ONG se numără și cel al artistului independent Luis Manuel Otero Alcántara, în vârstă de 34 de ani, care a participat la videoclipul piesei "Pátria y Vida", unul dintre imnurile protestelor. A fost arestat pe 11 și dus la arestul Villa Marista, dar a avut acces la un avocat abia pe 5 august.

Potrivit artistului, regimul și-a oferit libertatea în schimbul unei promisiuni că va părăsi țara, o practică obișnuită a dictaturii. Otero a refuzat și a fost judecat pe 31 mai, fiind condamnat la 5 ani de închisoare — pedeapsa se execută la închisoarea Guanajay.

Sentințe pentru 380 de protestatari și activiști, inclusiv  minori

Raportul aduce bilanțul sentinţelor date în cazul a peste 380 de protestatari și activiști, inclusiv a unor minori. Ca și în cazul lui Otero, în majoritatea cazurilor deținuții nu au fost vizitați sau au avut contact cu un străin timp de zile sau luni, iar accesul la avocați a fost, de asemenea, reglementat.

În timpul interogatoriilor, era un fapt obișnuit ca agenții să intimideze membrii familiei cu ameninţări. Multe procese au avut loc cu ușile închise și fără drept la apărare. Majoritatea acuzațiilor au fost definite ca instigare la dezordinea publică și tulburări – cântarea melodiei "Pátria y Vida" sau insultarea regimului au fost încadrate astfel. ONG-ul subliniază pedepse disproporționate pentru infracțiunile indicate. Un alt caz evidenţiat a fost cel al surorilor María Cristina, 39 de ani, și Angélica Garrido Rodríguez, 41 de ani, din Quivicán. Prima este activistă, iar a doua casnică, iar ambele au ieșit în stradă cu prilejul 11J. Întrucât unii dintre prietenii lor au fost reținuți în cadrul protestelor, acestea au decis să-i viziteze în închisoare a doua zi, când au fost arestate şi ele, fiind acuzate că au provocat tulburări. María Cristina i-a relatat soțului ei, într-o scurtă vizită pe care a putut-o face câteva luni mai târziu, că a fost lovită de agenți care strigau "Viva, Fidel". Ea și sora ei au fost judecate pe 21 ianuarie și au primit pedepse de șapte, respectiv trei ani de închisoare.

Episoadele de rele tratamente cercetate de Human Rights Watch includ, de asemenea, procedurile abuzive și tortura fizică și psihologică. Potrivit entității, bilanțul unui an de la manifestații sugerează existența unui tipar care demonstrează un plan de împiedicare a unor noi proteste, de pedepsire a celor care le promovează și de a provoca frică în rândul celor care sunt dispuși să iasă în stradă.

Represiunea a fost și mai dură de la aprobarea noului Cod Penal, în luna mai, care cuprinde definiţii considerate vagi pentru cei care primesc bani din străinătate. (Articol de Sylvia Colombo, Buenos Aires)

Traducerea: Iulia Baran/ibaran/czaharia