Cuantumul veniturilor clericale: “Nici brut, nici net, nici tarifar”

Cuantumul veniturilor clericale: “Nici brut, nici net, nici tarifar”

Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înalt Preasfințitul Teofan, primește o indemnizație lunară de la stat de 6.592 de lei. Venitul acestui ierarh este apropiat de cel al unui ales în Parlament. De asemenea, preasfințitul Petru Gherghel, aflat în fruntea Episcopiei Romano-Catolice Iași, are un venit lunar de la stat de 6.033 lei. Sumele au fost făcute publice de Secretariatul de Stat pentru Culte.

Ei au o indemnizație fixă, potrivit legii, și este singurul lor venit. În rest, preoții primesc doar un “sprijin lunar” de la stat, care reprezintă 65% sau 80% din salariul de încadrare al unui profesor, la care se adaugă sume din veniturile parohiei pe care le păstoresc. Vicarii, exarhii, secretarii, consilierii și inspectorii eparhiali, protopopii și stareții, care sunt încadrați, de asemenea, ca personal de conducere, au salariile corelate cu cele ale dascălilor din preuniversitar, cel puțin la nivel declarativ, pentru că în fapt par ușor mai mari. În plus, în cazul lor, legea nu mai specifică faptul că aceste venituri trebuie să fie singurele. Salariile acestora se realizează dintr-un sprijin lunar de la stat, ce poate fi completat cu venituri din eparhie, pentru cei cu funcții de conducere. De exemplu, un vicar administrativ încasează un sprijin lunar de 1.561 lei, iar un exarh administrativ - 1.193 lei. Tot 1.193 de lei este și sprijinul alocat de stat consilierilor eparhiali. “Cuantumurile respective nu reprezintă salariul - nici brut, nici net, nici tarifar -, ci contribuția primită de la stat. E același lucru ca la preoți. Pentru cei cu funcții de conducere, se completează din fondurile eparhiei pe o plajă care, de regulă, reprezintă încă pe atâta”, a precizat Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al Mitropoliei. Pentru preoți și diaconi, sprijinul lunar de la stat reprezintă 65% sau 80% din cuantumul salariului de bază, suma menită să acopere impozitele plătite tot la stat, restul venitului acestia și-l acoperă din veniturile parohiei. Uneori, date relevante prezentate au iscat discuții, acuzații, cum că unii preoți au averi mult peste nivelul lor de venituri legale. Pentru că modul de lucru al preoților este unul care poate scăpa ușor controlului fiscal, adesea unii preoți au fost acuzați că “dosesc” pentru uzul propriu banii care, în mod normal, deși sunt obținuți fără a oferi donatorilor chitanțe, i s-ar cuveni parohiei pe care o conduc. “Nu se permite completarea de la sine putere. Nu există un minimum și un maximum în ceea ce privește posibilitatea completării din veniturile parohiei, pentru că e o grilă standard de salarizare, ce se aplică unitar. Singura creștere este posibilă în situația în care preotul mai obține un grad sau are mai multă vechime. Preoții nu își pot pune salarii cum vor ei, asta ar însemna să pună povară pe parohie”, a punctat Constantin Sturzu. Concluzia ar fi că legea încă este stufoasă și încâlcită. Conform declarațiilor oficiale, preoții nu își pot pune salarii cum vor ei, dar, în același timp se precizează că nu există un minim sau un maxim în ceea ce privește completarea din banii parohiei, și, de asemenea, tot citând declarații oficiale, cuantumurile veniturilor preoțești nu sunt “nici brute, nici nete, nici tarifare”. Încurcate sunt căile Domnului… Sau, mă rog, nici prea, prea, nici foarte, foarte. sursa: ziaruldeiasi.ro