Sursa foto: EVZ În cazul acestei ultime categorii de înregistrări, organele cu atribuții în domeniul securității naționale pot, în condițiile legii privind organizarea și funcționarea acestora, să efectueze activități specifice «culegerii de informații». Așadar, să culeagă «date și informații», termeni cu care Legea nr. 51/1991 operează.
Saltul de la «culegerea de informații» la «mijloace de probă» în procesul penal este nu numai vădit prejudiciant pentru democrație, pentru drepturile omului și independența justiției, ci contravine și jurisprudenței CEDO prin care s-a sancționat faptul că: nu este prevăzută nicio verificare a implementării măsurilor de supraveghere tehnică secretă de către un organism sau o entitate oficială, externă serviciilor care desfășoară măsurile de supraveghere, sau cel puțin căreia să îi fie impusă îndeplinirea unor condiții care să îi asigure independența și conformitatea cu principiile statului de drept, dar nicio altă instituție, în afară celor care dispun măsurile speciale de supraveghere, nu poate să verifice dacă măsurile luate îndeplinesc condițiile prevăzute în mandatul de supraveghere sau dacă datele originale sunt reproduse cu exactitate în documentele scrise.
De asemenea, a fost subliniată aparenta lipsă a unor dispoziții legale care să prevadă cu suficient grad de precizie maniera în care datele sunt obținute prin supravegherea tehnică, procedura pentru protejarea integrității și confidențialității acestora și procedura pentru distrugerea lor, în condițiile în care tehnologia disponibilă pentru obținerea acestor date devine constant din ce în ce mai sofisticată.
În contextul în care «trierea» datelor și informațiilor «culese», ce devin «mijloace de probă» în procesul penal, se face de către serviciile de informații, acestea hotărând ce date sunt «relevante», pentru a fi transmise organelor de urmărire penală, fără că magistrații să aibă control asupra acestor alegeri și nici control efectiv asupra implementării măsurilor de supraveghere tehnică secretă, în mod strict și în întreaga perioadă de aplicare, încălcarea principiilor statului de drept este vădită.
Ne puteți urmări și pe Google News
Așa cum s-a subliniat în Avizul negativ al Consiliului Legislativ, orice reglementare trebuie să fie realizată cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale incidente, cu atât mai mult cu cât, astfel cum s-a reținut în Deciziile CCR nr. 91/2018 și nr. 51/2020, Codul de procedura penală și Legea nr. 51/1991 au finalități diferite, scopul în care sunt utilizate activitățile întreprinse în domeniul securității naționale fiind diferit de cel al activității procesual penale.
Faptul că, în alineatul nou ce se vrea introdus în art. 21 al Legii nr. 51/1991, s-a strecurat posibilitatea verificării, de către judecătorul de camera preliminară, a legalității înregistrărilor folosite că mijloace de probă în procesul penal, arată doar preocuparea pentru salvarea aparențelor, și nu grija pentru respectarea principiilor unui stat de drept democratic. Ce va putea verifica acest judecător, în condițiile în care, elementele din jurisprudența CEDO, mai înainte enumerate, nu au fost consacrate prin garanțîi efective în lege?
Cum va verifica informațiile trunchiate care-i vor fi puse la dispoziție, ca urmare a unei proceduri netransparente, bazată pe Legea nr. 51/1991? Va verifica potrivit Codului de procedura penală, deși «datele și informațiile» au fost culese și transmise potrivit Legii nr. 51/1991? Mandatele de supraveghere date de judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în domeniul securității naționale, potrivit competenței speciale, vor putea fi verificate de judecători de la instanțele ierarhic inferioare, și asta fără încălcarea competenței legale strict determinate?
Sunt întrebări al căror răspuns este evident și conduce spre încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. De aceea, solicităm cu bună-credință, Consiliului Superior al Magistraturii, că în dezbaterile de mâine (n.r. - comunicatul de presă a fost remis luni, 14 decembrie) să țină seama de aceste realități și, astfel cum a făcut-o și altă dată, să nu încurajeze modificări legislative ce contravin principiilor de a căror respectare depinde existența noastră, ca magistrați și cetățeni, deopotrivă”, se arată în comunicatul de presă remis de AMR, UNJR şi AJADO.
sursa: luju.ro
Recomandările noastre
Invitatii EVZ
Un sfert de secol de domnie: Jubileul ratat
