CSM dezbate joi raportul Comisiei Europene privind combaterea corupției în Uniunea Europeană

În Raportul Comisiei Europene privind combaterea corupţiei în Uniunea Europeană, dat luni publicității, experții au remarcat că România are probleme la capitolul voință politică în continuarea reformelor și combaterea corupției

Raportul arată că, deşi s-au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt, nu s-au obţinut încă "suficiente rezultate privind lupta împotriva micii corupţii", în timp ce partea de prevenire rămâne "mai degrabă slabă" atât la nivel central, cât şi la nivel local. Despre "marțea neagră" Experţii UE notează că, în mare măsură, cadrul juridic pentru lupta împotriva corupţiei a fost instituit şi remarcă măsurile adoptate recent în vederea unei reforme a Codului penal şi a Codului de procedură penală. "Cu toate acestea, câteva dintre iniţiativele legislative cele mai recente ale Parlamentului din decembrie 2013, care, printre altele, ar fi limitat domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie şi al dispoziţiilor din dreptul penal referitoare la conflictele de interese, au pus serios la îndoială stabilitatea legislaţiei actuale şi angajamentul politic de a concretiza reformele anticorupţie", chiar dacă modificările au fost declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională a României în ianuarie 2014", se arată în document. "Provocări considerabile" în aplicarea noilor coduri CE consideră că există "provocări considerabile" legate de punerea în aplicare a noilor coduri. "Instabilitatea acestor acte legislative şi mai multe probleme juridice identificate de profesioniştii din domeniu, care ar putea necesita modificări ale codurilor sau ale ghidurilor de interpretare înainte de intrarea lor în vigoare creează dificultăţi suplimentare", precizează raportul. Documentul remarcă "rezultatele solide" ale DNA, care a a scos la iveală practici de corupţie care implicau înalţi politicieni şi funcţionari publici, în timp ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are "o eficienţă din ce în ce mai mare privind judecarea cazurilor complexe de corupţie". Şi activitatea ANI este apreciată, dar se subliniază că acţiunile ulterioare deciziilor ANI s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu "dificultăţi semnificative". Percepțiile oamenilor În raport sunt citate şi două sondaje de opinie privind percepţia cetăţenilor şi a firmelor privind corupţia. Astfel, conform Eurobarometrului special din 2013 privind corupţia, 93% din respondenţii români au fost de acord cu faptul că în ţara lor corupţia este o problemă larg răspândită (media UE fiind 76%), în timp ce 42% afirmă că au fost afectaţi personal de corupţie în viaţa lor de zi cu zi (media UE - 26%). 82% din români consideră că mita şi utilizarea relaţiilor personale sunt adesea cel mai simplu mijloc de a obţine anumite servicii publice. Sondajul în rândul firmelor În sondajul Eurobarometru în rândul întreprinderilor din 2013 privind corupţia, 81% din întreprinderile din România au afirmat că "favoritismul şi corupţia" reprezintă un obstacol în calea concurenţei între întreprinderile din România. 65% din respondenţi considerau că pentru întreprinderea lor corupţia reprezenta o problemă, în timp ce 64% considerau că nepotismul şi clientelismul ridicau probleme similare. Poziția Ministerului Justiției Raportul Anticorupţie publicat luni de Comisia Europeană semnalează o serie de aspecte care necesită o acţiune concertată din partea tuturor statelor membre pentru consolidarea propriilor politici anticorupţie, susţine Ministerul Justiţiei (MJ). "Ministerul Justiţiei salută abordarea Comisiei Europene de a prezenta Raportul Anticorupţie pentru toate cele 28 de state membre. De asemenea, salută angajamentul UE pentru combaterea acestui fenomen care afectează deopotrivă statele membre şi care, aşa cum România a susţinut până în prezent, determină necesitatea unei abordări orizontale/ comune la nivel european pentru toate statele membre. Acest exerciţiu are ca scop principal partajarea de bune practici în domeniul politicilor anticorupţie şi consolidarea încrederii la nivelul tuturor statele membre", se arată în comunicatul MJ transmis redacției noastre. MJ subliniază că, după cum a rezultat şi din document, intenţia Comisiei Europene nu este de a face clasificări, în condiţiile în care apare cu claritate că fenomenul afectează toate state membre UE, ci de a oferi o privire generală asupra măsurilor, cadrului legislativ şi instituţiilor la nivelul fiecărui stat membru în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea acestui fenomen. "Comisia Europeană formulează, pentru fiecare stat membru în parte, o serie de recomandări care să orienteze acţiunea în perioada următoare în combaterea eficientă a corupţiei la nivel european. MJ apreciază că este vorba de un demers util, în condiţiile în care performanţa statelor membre în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei este inegală, iar costurile asociate corupţiei, la nivelul întregii Uniuni, sunt foarte mari (120 de miliarde de euro, conform Comunicării Comisiei din iunie 2011)", subliniază MJ. Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte România, raportul consemnează continuitatea rezultatelor instituţiilor cheie anticorupţie (track record). "Guvernul, aşa cum se arată inclusiv în Raportul MCV, a sprijinit financiar şi cu resurse umane activitatea instituţiilor implicate în lupta anticorupţie. Este, de asemenea, important de subliniat că raportul reiterează utilitatea şi eficienţa politicilor şi acţiunilor întreprinse de România de-a lungul anilor în materie de combaterea corupţiei, fapt care a condus la obţinerea de rezultate pozitive, apreciate de către Comisie. Totodată, din perspectivă legislativă, România a atins obiectivul adoptării unei legislaţii anticorupţie adecvate, etapa actuală fiind cea de aplicare şi de consolidare a practicilor, cu accent pe interpretări unitare şi previzibile, care să elimine vulnerabilitatea la corupţie", menţionează MJ. Angajament profund Sursa citată subliniază că poziţia Guvernului şi a MJ rămâne cea de profund angajament pentru politicile şi obiectivele vizate, atât de Mecanismul de Cooperare şi Verificare, cât şi de cele din actualul raport. În opinia MJ, România are un instrument cuprinzător - Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) 2012-2015 -, care accentuează componenta de prevenire a corupţiei în sectorul public. "'În perioada următoare vom examina aspectele deficitare menţionate în raportul general anticorupţie, pentru a vedea cum pot fi integrate în SNA. Considerăm că mecanismul de peer-review stabilit de SNA are capacitatea de a asigura o reală comparabilitate şi competitivitate între instituţiile publice, putând astfel contribui la soluţionarea unora dintre aspectele menţionate în raport. MJ priveşte acest exerciţiu cu realism pe linia continuării eforturilor de prevenire şi combatere a corupţiei, dar şi cu echilibru şi obiectivitate, în condiţiile în care multe dintre provocările semnalate sunt împărtăşite şi de alte state membre", se mai subliniază în comunicat. MJ mai susţine că sunt multe aspecte pozitive semnalate în raportul pe fond, care ar fi putut fi preluate în concluziile raportării individuale, la fel cum s-a procedat şi cu o serie de alte state membre, care se confruntă cu dificultăţi similare celor din România. "Fără a pune în niciun fel în discuţie angajamentul nostru de a continua eficient şi deschis să răspundem tuturor recomandărilor Comisiei, vom promova, în acelaşi timp, ca şi până acum, importanţa unei abordări nediscriminatorii, echilibrate şi proporţionale în raport cu toate statele membre", mai arată MJ. Primul raport anticorupţie la nivelul UE publicat luni de Comisia Europeană este pe ordinea de zi a ședinței Plenului CSM din 6 februarie, ultimul pe listă.