Într-un discurs televizat de joi dimineață, președintele rus a anunțat că își duce la îndeplinire amenințarea de invazie, denunțând un "genocid" care ar fi orchestrat de Ucraina în Donbas și politica agresivă a NATO față de țara sa.

Aşadar, președintele rus Vladimir Putin și-a pus în aplicare amenințările în zorii zilei de joi, 24 februarie. Șeful Kremlinului a anunțat o operațiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiștii pro-ruși din estul țării.

"Am luat decizia pentru o operațiune militară", a declarat Vladimir Putin într-o declarație surpriză la televizor, cu puțin înainte de ora 4 a.m., ora Franței, denunțând încă o dată un "genocid" care ar fi orchestrat de Ucraina în Donbas (estul țării), invocând apelul de ajutor din partea separatiștilor anunțat anterior și politica agresivă a NATO față de Rusia, al cărei instrument ar fi Ucraina.

El s-a adresat soldaților ucraineni spunându-le: "Vă chem să depuneți armele", asigurând că atunci vor putea "părăsi fără piedici câmpul de luptă". El a adăugat că nu vrea "ocuparea" Ucrainei, ci "demilitarizarea" acesteia.

Apoi s-a adresat celor "care ar încerca să se amestece cu noi. (…) trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și va duce la consecințe pe care nu le-ați mai experimentat până acum". "Sunt sigur că soldații și ofițerii Rusiei își vor face datoria cu curaj", a mai spus el, "securitatea țării este garantată" .

Câteva minute mai târziu, explozii au fost auzite de jurnaliştii de la "Le Monde" în vecinătatea Kievului, capitala Ucrainei. Armata rusă a pretins că țintește site-urile militare din Ucraina cu "arme de înaltă precizie", au informat agențiile de presă ruse. "Infrastructura militară, instalațiile de apărare aeriană, aerodromurile militare și aviația forțelor armate ucrainene sunt inofensive cu arme de înaltă precizie", a indicat Ministerul rus al Apărării.

Operațiunea aflată în desfășurare în mai multe orașe din Ucraina are ca scop "distrugerea statului ucrainean, acapararea teritoriului acestuia cu forța și stabilirea unei ocupații", a replicat imediat într-un comunicat de presă Ministerul ucrainean de Externe.

”Războiul declanșat de Rusia în Ucraina nu are niciun sens”

Președintele american Joe Biden a denunțat imediat "atacul nejustificat" al Rusiei asupra Ucrainei. O ofensivă care va provoca "suferințe și pierderi umane catastrofale", potrivit Casei Albe.

"Războiul" lansat de Rusia în Ucraina, care "nu are niciun sens", "trebuie să se oprească acum", a implorat, miercuri seară, secretarul general al Națiunilor Unite (ONU), Antonio Guterres, după o întâlnire de urgență a Consiliului de Securitate. "Președinte Putin, în numele umanității, aduceți-vă trupele înapoi în Rusia!", a lansat șeful ONU, vizibil afectat de anunțul unei operațiuni militare în Ucraina în mijlocul sesiunii de urgență a Consiliului de Securitate.

În cadrul acestei întâlniri, Kievul a mai cerut Moscovei și ONU să "pună capăt războiului", potrivit cuvintelor ambasadorului ucrainean Serhi Kislița. "Sunați-l pe Putin, sunați-l pe [ministrul de Externe] Lavrov să oprească această agresiune", a cerut domnul Kislița, adresându-se omologul său rus, Vasili Nebenzia. "Nu este un război, este o operațiune militară", a replicat domnul Nebenzia, în cadrul unui schimb aprins între cei doi bărbați, se arată într-o analază făcută de lemonde.fr.

Ambasadorul Franței la ONU, Nicolas de Rivière, a declarat: "Rusia a ales războiul. Franța condamnă în cei mai fermi termeni declanșarea acestor operațiuni". Această decizie, "în momentul în care se întrunește acest Consiliu, ilustrează disprețul cu care Rusia tratează dreptul internațional și Națiunile Unite".

În timp ce potențiala apartenență a Ucrainei la NATO a fost una dintre problemele de securitate prezentate de Vladimir Putin pentru a-și lansa ofensiva, organizația a reacționat rapid, potrivit afirmaţiilor secretarului său general, Jens Stoltenberg, într-un comunicat: "Condamn ferm atacul nesăbuit și neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei, care pune în pericol nenumărați vieți de civili. Încă o dată, în ciuda avertismentelor noastre repetate și a eforturilor diplomatice neobosite, Rusia a ales calea agresiunii împotriva unei țări suverane și independente. Aliații NATO se vor reuni pentru a face față consecințelor acțiunilor agresive ale Rusiei. Suntem alături de poporul ucrainean în acest moment groaznic. NATO va face tot ce este necesar pentru a proteja și a apăra toți aliații".

Volodimir Zelenski: Nu intrați în panică, suntem pregătiți pentru orice

Președintele ucrainean le-a cerut concetățenilor lui să nu intre în panică în fața ofensivei ruse care le lovește țara, anunțând și introducerea legii marțiale. "Nu intrați în panică, suntem pregătiți pentru orice, vom câștiga", a spus Volodimir Zelenski într-un mesaj video pe Facebook, adăugând că Rusia a efectuat atacuri împotriva infrastructurii militare și a grănicerilor.

Cu câteva ore mai devreme, într-un discurs personal și emoționant ținut în limba rusă, Volodimir Zelenski lansase un apel societății civile din Rusia să facă presiuni asupra liderilor săi pentru a preveni un "mare război în Europa" care ar putea începe "de la o zi la alta" .

"Vor rușii război? Mi-ar plăcea să aflu răspunsul la această întrebare. Și acest răspuns depinde de voi, cetățeni ai Federației Ruse", a spus el, acuzând Moscova că a dislocat 200.000 de militari pentru a-i ataca țara și dezvăluind că a încercat să vorbească, fără succes, cu Vladimir Putin.

Cu câteva ore înainte de anunțul ofensivei rusești, Franța recomandase tuturor cetățenilor săi "să părăsească fără întârziere" Ucraina și sfătuia oficial împotriva oricărei călătorii în zonele de frontieră din nordul și estul țării, cele mai expuse riscului de război, într-un comunicat de presă publicat miercuri seara.

"În contextul tensiunilor intense create de concentrarea trupelor ruse la granițele Ucrainei, de decizia Rusiei de a recunoaște independența provinciilor Donețk și Lugansk și în vederea instituirii stării de urgență, decisă astăzi de Parlamentul ucrainean, cetățenii francezi aflați în Ucraina trebuie să părăsească această țară fără întârziere", potrivit ultimelor recomandări de călătorie publicate de Ministerul francez al Afacerilor Externe. "Ambasada noastră continuă să lucreze din greu la Kiev pentru a-și continua munca cu autoritățile ucrainene", a mai precizat miercuri seară purtătorul de cuvânt al Quai d'Orsay. "Suntem în contact cu toți cetățenii noștri printr-o campanie sistematică de apeluri", a indicat acesta.

Puțin mai devreme, Emmanuel Macron a vorbit la telefon cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, căruia i-a reiterat sprijinul pentru Ucraina. "Președintele Republicii și-a reiterat sprijinul pentru Ucraina și atașamentul față de suveranitatea și integritatea teritorială a țării", se arată în comunicat.

În declarație se mai precizează că sprijinul pe care Uniunea Europeană (UE) îl poate oferi Ucrainei va fi pe ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului European programată joi.

UE i-a sancționat miercuri pe ministrul Apărării și pe șefii militari din Rusia, pe șeful administrației Kremlinului, pe șeful televiziunii Russia Today și pe purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe pentru implicarea lor în recunoașterea regiunilor separatiste din Ucraina.

Vladimir Putin nu este îngrijorat de sancțiuni

Măsurile europene constau într-o interdicție de călătorie și o înghețare a activelor în UE. Ele lovesc în total douăzeci și trei de "personalități de frunte", trei bănci, o companie și 351 de membri ai Dumei, Parlamentul Rusiei. Adoptate de miniștrii de Externe ai UE marți, acestea au intrat în vigoare miercuri seară odată cu publicarea identităților și funcțiilor în Jurnalul Oficial al UE.

Acesta este primul pachet de sancțiuni și nici președintele rus Vladimir Putin și nici ministrul său de Externe Serghei Lavrov nu sunt îngrijorați, a declarat, marți, ministrul european de Externe Josep Borrell.

Dar măsurile au lovit anturajul lui Vladimir Putin, alături de șeful administrației sale prezidențiale, Anton Vaino, și de ministrul Apărării, Serghei Șoigu; purtătoarea de cuvânt a domnului Lavrov, Maria Zaharova, și mai multe personalități din mass-media precum Margarita Simonian, redactorul șef al Russia Today și jurnalistul Vladimir Solovev, ambii acuzați că sunt "figuri ale propagandei guvernamentale". (Rador)