Problemele economice îi determină pe tot mai mulţi români să renunţe la serviciile grădiniţelor sau şcolilor particulare şi să-şi înscrie micuţii la instituţiile de stat, şi aşa aglomerate.

În timp ce la şcoli înscrierile în anul şcolar 2010-2011 s-au încheiat, grădiniţele şi-au deschis porţile pentru completarea listelor de „boboci” abia săptămâna trecută. Ca şi în anii trecuţi însă, multe dintre instituţiile de învăţământ de stat, în special cele din marile oraşe, se confruntă cu problema supraaglomerării.

Cel puţin în Capitală, unde grădiniţele înregistrează un deficit de 7.000 de locuri, mare parte dintre părinţi vor fi nevoiţi să apeleze în continuare la bone sau să aleagă unităţi private. Asta dacă îşi mai permit acest „lux”, după cum admit chiar directorii unora dintre grădiniţele şi şcolile private, care - după ce au pierdut deja copii în favoarea instituţiilor de stat - au început să se gândească la tot felul de oferte, inclusiv la modul în care îi pot păsui cu plata taxelor pe părinţii cu resurse financiare diminuate drastic de criză.

În pragul falimentului

„De la începutul anului şcolar s-a manifestat criza în instituţiile particulare, prin restanţe la plata taxelor şi chiar prin retragerea copiilor de la şcolile sau grădiniţe le respective. Multe grădiniţe - şi chiar unele mari, din zone centrale ale oraşelor, unde se pre supune că sunt părinţi cu mai multe posibilităţi - se văd în situaţia de a-şi închide porţile. Grădiniţele de stat, şi aşa supraaglomerate, au primit însă şi aceşti copii”, explică Ramona Coman, profesoară la Colegiul „Alexandru Ioan Cuza” şi fost inspector pentru în văţământul privat din Capitală.

Afirmaţiile ei sunt susţinute şi de Victoria Barbu, directoarea Şcolii nr. 11 „Heliade Rădulescu”, din Bucureşti: „Avem şi clase de 36 de copii. Mulţi elevi vin de la şcoli private şi ne cer să-i primim. De multe ori, trebuie să facem asta, nu avem ce face”.

La fel se întâmplă şi la grădiniţe: „În acest an, am avut vreo cinci copii care au a ban donat grădiniţele private, din lipsa banilor, şi s-au înscris la noi”, arată şi Maricica Marian, directoarea Grădiniţei nr. 161, din Capitală.

Burse pentru copiii şomerilor

În aceste condiţii, mulţi dintre proprietarii grădiniţelor private recunosc că, în ultimul an, au fost nevoiţi să aducă bani de-acasă pentru a supravieţui. În plus, fie au redus taxele, fie îi păsuiesc, luni în şir, cu plata acestora pe părinţii aflaţi în dificultate.

„E îngrozitor să-ţi dea telefon o mămică în lacrimi şi să te roage să o mai amâni cu plata taxelor, pentru că e şomeră şi nu mai are bani. Sau să vină la tine un copil şi să te întrebe, cu ochii mari, dacă el mai poate veni la grădiniţă de luna viitoare. Asta, ştiind că sunt probleme financiare în familia lui. Noi însă îi păstrăm pe toţi copiii, ştim că părinţii ar face orice ca să-i ţină pe micuţi la o grădiniţă mai bună”, susţine Andreea Arbănaşu, directoarea Grădiniţei „Garfield”, poziţionată într-o zonă centrală a Bucureştiului.

Pentru a veni în ajutorul părinţilor, aceasta a gândit chiar şi un sistem de burse. „Avem restanţe la plata taxelor încă din luna noiembrie a anului trecut şi nu-i presăm pe părinţi să plătească, pentru că ştim prin ce trec. În plus, copiii din anii terminali, adică din grupa pregătitoare, care au făcut patru ani la noi şi au acum dificultăţi, nu mai trebuie să plătească taxe. Trebuie să-i ajutăm. Este clar că nu e profitabil deloc să ai o grădiniţă particulară în această perioadă. A trebuit să-i rugăm pe proprietari să facă suplimentări de fonduri”, conchide Andreea Arbănaşu.

Scăderea unor taxe a părut a fi soluţia potrivită şi pentru Daniela Păcuraru, manager la Grădiniţa „Bluebell”: „La grupele cu program normal, am făcut o reducere de 20%. Din martie, observăm că interesul pentru grădiniţa noastră a reapărut, în condiţiile în care în ianuarie şi februarie nu am primit nici măcar un telefon. Ne gândeam chiar că avem o problemă cu site-ul”.

Criza s-a manifestat însă diferit de la o grădiniţă la alta. „Nouă nu ni s-a retras niciun copil. Observăm însă că părinţii sunt mai circumspecţi atunci când vine vorba să plătească pentru alte servicii suplimentare, cum ar fi materiile opţionale de studiu. Au mai multă grijă de bani”, spune, la rândul său, Cătălina Balint, managerul Grădiniţei „Happy Univers”, din Capitală.

PROBLEME

Mii de copii rămân fără locuri în grădiniţele de stat

La numărul prea mic de locuri în grădiniţele de stat, în Capitală (unde există, de altfel, cele mai mari probleme legate de supraaglomerare) se adaugă şi deficitul de cadre didactice: 17% dintre educatoare sunt fie pensionare, fie necalificate. Şi, în ciuda faptului că, în ultimii ani, s-au mai extins sau construit grădiniţe noi, şi în acest an şcolar, autorită ţile estimează că vor rămâne pe-afară 7.000 de copii.

„Se ştie că micuţii care sunt deja în grădiniţe rămân înscrişi. Problema rămâne la grupele mici, unde sunt foarte mulţi copii, dar nu şi locuri suficiente. Rămân supraaglomerate cartierele Militari, Drumul Taberei, Apărătorii Patriei şi Tineretului, unde nu s-a mai construit aproape nimic, pentru că nici nu prea mai există terenuri pentru ridicarea de clădiri noi”, a explicat Marian Banu, reprezentant al Inspectoratului Şcolar Bucureşti.

Potrivit acestuia, în ultimul an, s-au mai construit şi mansardat 20 de unităţi preşcolare în sectorul 2, 10 - în sectorul 3 şi 6 - în sectorul 4. „Şi, dacă se continuă aşa, abia peste trei-patru ani ne vom putea lăuda că nu mai avem nicio problemă cu locurile în grădiniţe”, consideră Banu.

La înscrierea în unităţile preşcolare primează apropierea de casă şi dacă cel mic mai are fraţi în respectiva grădiniţă. „E îngrozitor să-ţi dea telefon o mămică în lacrimi şi să te roage să o mai amâni cu plata, pentru că e şomeră şi nu mai are bani. Noi îi păstrăm pe toţi copiii.“ „Avem restanţe la plata taxelor încă din noiembrie anul trecut şi nu-i presăm pe părinţi, ştim prin ce trec.“ ANDREEA ARBĂNAŞU, director Grădiniţa „Garfield”