EVZ vă prezintă o analiză despre impactul "dezmăţului preelectoral" al guvernanţilor asupra traiului cetăţenilor ţării şi asupra economiei.

Chiar dacă li se vor mări salariile, profesorii nu se vor bucura prea mult. Decizia implică riscuri majore: scumpiri pe toate liniile şi un nivel de trai mai prost.

Deşi am fi avut toate şansele să scăpăm cu puţine răni de turbulenţele financiare internaţionale, ne-am creat propria noastră criză. Altfel spus, ne-am dat cu stângu-n dreptul, deoarece bucuria profesorilor de a primi salarii cu 50% mai mari riscă să se transforme într-o lovitură de scumpiri pe toate liniile pentru toţi românii. Şi, în loc să urce nivelul de trai, acesta va coborî.

După ce parlamentul a votat legea care avantajează personalul din învăţământ, funcţionarii publici s-au simţit nedreptăţiţi şi se pregătesc să intre în grevă săptămâna viitoare. Ei îşi susţin insistent poziţia, cu toate că Varujan Vosganian, ministrul finanţelor, a explicat că bugetul statului nu are suficienţi bani ca să asigure sumele necesare decât dacă renunţă la investiţiile publice sau dacă acceptă un deficit bugetar de 7% din PIB.

Aceasta ar echivala însă cu punerea sub semnul întrebării a statutului României de stat membru UE, ar naşte un proces cu Bruxelles-ul din cauza declanşării procedurii de deficit excesiv şi ar duce la retrogradarea ratingului de ţară. Dezmăţul preelectoral scumpeşte mâncarea „În condiţiile actuale, orice creştere a salariilor se duce în inflaţie“, susţine analistul economic Ilie Şerbănescu. Acesta consideră că primele vizate de scumpiri vor fi produsele şi serviciile cele mai utilizate, cele strict necesare, de care are nevoie toată lumea. Adică produsele alimentare, utilităţile publice, energia şi carburanţii. Facturile pentru abonamentele la telefoanele mobile vor sălta şi ele deoarece românii nu vor renunţa la mobile, aşa cum pot renunţa la produsele electronice şi electrocasnice, spune Şerbănescu.   Într-un discurs care încearcă să fie diplomatic, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, a subliniat că aceste promisiuni electorale sunt decuplate de posibilităţile reale ale economiei româneş ti. „Perioada premergătoare alegerilor este, în mod obişnuit, timpul unor promisiuni greu de pus în practică. În momentul de faţă însă, deşi condiţiile economice internaţionale sunt cele mai dificile din perioada postbelică, discursul public preelectoral de la noi pare tot mai rupt de realitate“, a declarat Isărescu, ieri, la un seminar, citat de Mediafax.

Munca neproductivă nu justifică salarii mărite

Isărescu nu se declară împotriva majorărilor salariilor, însă susţine că acestea trebuie să aibă loc abia atunci când sunt justificate de productivitatea muncii, ceea ce nu se întâmplă la noi în prezent.

„Piaţa nu va recunoaşte decât creşterea acoperită de spor de productivitate. Restul se transformă în inflaţie şi depreciere a monedei naţionale“, a punctat guvernatorul Băncii Centrale.   În opinia sa, atunci când creşterea salariilor depăşeşte avansul productivităţii muncii, nivelul de trai scade, în pofida aparenţelor. Aceasta pentru că românii vor pune la bătaie mai mulţi bani, vor cumpăra mai multe mărfuri şi servicii, din care majoritatea sunt importate, în condiţiile în care exporturile aproape că stagnează. Dezechilibrul dintre importuri şi exporturi se va adânci şi va creşte inflaţia. Colac peste pupăză, produsele şi serviciile aduse din afara ţării, achiziţionate în moneda europeană, se vor scumpi şi pe fondul deprecierii leului, ca urmare a crizei financiare externe.   Ultima speranţă: anularea legii

Nici mâncarea de producţie internă nu va fi mai ieftină. Pe fondul general de scumpiri, producă torii autohtoni nu vor sta nici ei pe gânduri şi vor sălta preţurile, estimează Ilie Şerbănescu.

În opinia sa, România nu va putea accepta creşterea peste măsură a deficitului bugetar şi va trebui să renunţe la investiţiile din sectorul public, adică la construcţia de drumuri şi autostră zi, spitale, şcoli sau săli de teatru.

O altă soluţie ar fi să majoreze impozitele, ca să compenseze pierderile bugetare.

Practic, singura speranţă de salvare de la o posibilă criză economică severă rămâne ca legea controversată să nu se aplice.(Ana Bâtcă)

INCONŞTIENŢĂ

Au ajuns la fundul sacului

Creşterea cu 50% a salariilor profesorilor decisă în parlament nu a fost decât picătura care a umplut paharul cu pomeni electorale, moment în care guvernanţii şi-au dat seama că se întind mai mult decât le permite plapuma. În ultimele luni, executivul a dat, într-un galop electoral, printre altele, peste 760 de milioane de lei pentru păgubiţii care au depus bani la CEC pentru achiziţia de Dacii şi a mărit pensiile mai devreme decât termenul programat, alocând aproape 1,4 miliarde de lei. Salariile personalului de la ministerul public şi Ministerul Justiţiei au smuls alte 850 de milioane de lei, peste care mai vin pensiile şi drepturile poliţiştilor de 1,4 miliarde de lei. Despăgubiţii FNI au câştigat şi ei peste 200 de milioane lei. Puse cap la cap cu celelalte alocări de acest gen, valoarea pomenilor depăşeşte 3,5 milioane de euro. SINDICATELE ÎŞI CER DREPTUL

Funcţionarii publici intră în grevă, angajaţii din spitale se pregătesc Primăriile, trezoreriile, casele de pensii şi administraţiile financiare vor avea de joi, 9 octombrie, porţile închise. Peste 100.000 de funcţionari publici vor intra în grevă, blocând activitatea din administraţie, după cum ne-a declarat ieri Vasile Marica, preşedintele Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor Sed Lex. „Majorarea salariilor profesorilor a fost o decizie politică pentru o anumită categorie socială şi considerăm că merităm şi noi“, a precizat Marica. „Activitatea administraţiei publice va fi blocată dacă executivul nu va găsi o soluţie pentru a majora salariile funcţionarilor publici cu 50%, astfel încât venitul mediu să crească, începând cu 1 noiembrie, de la 850 lei la 1.300 lei“, a completat preşedintele Sed Lex.

Şi personalul TESA din unităţile sanitare ameninţă cu proteste, cerând majorarea salariilor cu 60%, de la 1 noiembrie. Federaţia Naţională a Sindicatelor TESA din Unităţile Sanitare şi Balneare din România solicită, de asemenea, Ministerului Sănătăţii Publice să acorde retroactiv sporul de prevenţie de 11%.   Profesorii tac mâlc

Pe de altă parte, sindicaliştii din sănătate, cei din educaţie, dar şi angajaţii de la metroul bucureştean sunt în expectativă. Dască lii aşteaptă ca preşedintele Băsescu să promulge legea privind creşterile salariale, iar medicii vor decide luni dacă îşi vor cere şi ei drepturile în stradă.

„O să avem un Birou Executiv luni, pentru că sunt şi voci care spun că ar trebui să facem ceva, dar, pe de altă parte, este foarte politizată problema profesorilor“, a declarat Marius Petcu, preşedintele Federaţiei Sanitas.

Angajaţii Metrorex „stau cuminţi“ până la următoarele negocieri, care vor avea loc luna aceasta, după cum asigură Ion Rădoi, liderul Sindicatului Metrorex. „Ne expiră contractul colectiv de muncă pe 1 noiembrie. Urmează negocierile luna asta, dar până atunci nu avem de ce să declanşăm un conflict colectiv“, a spus Rădoi. (Eugenia Mihalcea, Andreea Ciupercă) MEDICI

Convocaţi on-line la miting Medicii bihoreni sunt convocaţi la proteste printr-un mesaj care circulă pe internet. Mesajul este explicit: medicii să iasă în stradă luni pentru a cere drepturi suplimentare. Planul constă în pichetarea filialelor Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) din toată ţara, pe 6 octombrie, la ora 14.00. Revendicările sunt: salariu minim net de 2.000 de lei, decontarea chiriei, serviciile de gardă plătite şi zile libere după zilele de gardă. (V.T.) SALARIILE PROFESORILOR

Premierul Tăriceanu convoacă „celulă de criză“ la Palatul Victoria

Premierul Tăriceanu se întâlneşte astăzi, la ora 11.00, cu miniştrii finanţelor, muncii, internelor şi educaţiei pentru a analiza situaţia creată în urma adoptării legii privind majorarea cu 50% a salariilor cadrelor didactice şi implicaţiile bugetare ale solicitărilor de măriri salariale.   La întrevederea care va avea loc la Palatul Victoria vor participa ministrul economiei şi finanţelor - Varujan Vosganian, ministrul internelor şi reformei administrative - Cristian David, ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse - Mariana Câmpeanu, ministrul educaţiei - Cristian Adomniţei, precum şi secretari de stat din ministere, după cum informează un comunicat remis ieri de executiv.

„Votul Camerei Deputaţilor pentru creşterea cu 50% a salariilor personalului din învăţământ reflectă o atitudine de «superpopulism» înainte de alegeri şi o măsură care nu este sustenabilă în lipsa fondurilor necesare pentru această majorare“, a afirmat, la începutul acestei săptămâni, premierul Tă- riceanu. (Eugenia Mihalcea) MEDICAMENTE Distribuitorii ar putea sista livrările

Din cauza nivelului la care a ajuns euro, distribuitorii de medicamente spun că vor sista livrările către farmacii începând de luni.

„Nouă ni se decontează euro la 3,3 lei, iar noi cumpărăm un euro cu 3,9-4 lei pentru a aduce medicamentele din import. Aşa că de luni sistăm, pe lângă importuri, şi distribuţia de medicamente către farmacii“, ne-a declarat Viorel Vasile, reprezentant al Asociaţiei Distribuitorilor de Medicamente.

Acesta mai spune că s-a ajuns în această situaţie din cauza încăpăţânării ministrului sănătăţii, Eugen Nicolăescu, care a decis îngheţarea preţului la medicamente. „Dacă ar fi respectat legea şi ar fi permis calcularea preţurilor la medicamente la trei luni, în funcţie de cursul valutar, nu s-ar fi ajuns la această prăpastie. Mâine vom avea o întâlnire cu ministrul Eugen Nicolăescu, însă nu ne aşteptăm să se ia vreo decizie care să schimbe situaţia“, mai afirmă Viorel Vasile. (Geta Roman)

Leul, în cădere accelerată

Moneda naţională a scăzut în ultimele trei zile cu 5%, până la cel mai mic nivel din ultimii patru ani. Leul a înregistrat ieri o depreciere puternică în raport cu euro. Banca Naţională a României (BNR) a publicat o rată de referinţă în creştere cu 11,17 bani, la 3,8720 lei/euro, reprezentând nivelul maxim al ultimilor trei ani şi zece luni.

BNR a publicat un curs de referinţă superior celui de vineri pe 7 ianuarie 2005, când rata calculată s-a situat la 3,883 lei/euro. Pe piaţa interbancară, cursul de schimb a urcat aproape de nivelul de 3,92 lei/euro. Principalele cauze ale deprecierii leului sunt „pomenile electorale“ ale politicienilor şi criza financiară externă.

„Acel parlament şi guvernanţii sunt de vină pentru nesăbuinţa cu care cheltuiesc banii publici în pomeni electorale. Deciziile politice din ultima perioadă au influenţat decisiv cursul. Cum zic francezii, clasa politică a pierdut pedalele de la bicicletă, cu efecte asupra performanţelor economice“, ne-a declarat economistul Daniel Dăianu. Şi alţi analişti îi împărtăşesc părerea.

„Măsurile luate de guvern sunt un factor de neîncredere şi sigur că asta se reflectă şi în leu. Dar un leu depreciat înseamnă o inflaţie mai mare, şi o inflaţie mai mare ajută în acest moment guvernul să poată da bani mai mulţi în diverse domenii. Acesta este însă un obiectiv contrar celui stabilit de BNR, de inflaţie mică“, a explicat acest paradox Liviu Voinea, pentru EVZ Online.

Am putea plăti 4,2 lei pentru un euro

Specialiştii de la banca ING spun însă cam unde ar putea ajunge cursul dacă banca centrală nu intervine în piaţă. „Cursul de schimb leu/euro şi-ar putea continua ascensiunea şi să depăşească pragul de 4 lei/euro, dacă Banca Naţională a României nu va interveni pe piaţa valutară prin cumpărare de lei“, a declarat Nicolae Alexandru Chidesciuc, economist-şef la ING România.

Estimările analiştilor băncii arată că putem asista la o depreciere şi mai mare, în contextul mişcării pieţelor regionale, de până la cel mult 4,2 lei/euro. Pe de altă parte, scenariul de bază al ING indică un nivel de 3,75 lei/euro la finalul anului.

Totuşi, deprecierea monedei naţionale are şi efecte pozitive asupra economiei.

Alexandru Chidesciuc susţine că, în condiţiile actuale, ajustarea deficitului de cont curent poate fi realizată doar printr-o depreciere a leului sau printr-o scădere semnificativă a consumului.

Efecte în buzunarul populaţiei

„Se vor scumpi foarte multe, mai ales produsele de import“, crede Daniel Dăianu. Preţurile vor creşte semnificativ la unele produse şi din cauza accizelor care sunt exprimate în euro. Însă cei mai afectaţi vor fi cei care au contractat credite în valută şi au venituri în lei.

Cei care au contractat în vara anului trecut, spre exemplu, un credit în valoare de 10.000 de euro atunci cursul era undeva în jurul pragului de 3,2 lei/euro, la o rată aproximativă lunară de 180 de euro, plăteau circa 580 de lei. Acum, când moneda europeană a ajuns la nivelul de 3,85 lei, vor plăti o rată mai mare cu peste 120 de lei, respectiv circa 690 de lei.

Moneda naţională a fost în ultima vreme principala armă cu care BNR a luptat împotriva inflaţiei. Analiştii mai spun că în situaţia în care leul se menţine la aceste niveluri înalte vom rata ţintele de inflaţie. Dăianu susţine că deprecierea continuă a leului ar putea determina banca centrală să majoreze din nou dobânda de politică monetară. Acelaşi lucru îl crede şi analistul-şef al ING, Alexandru Chidesciuc.

Mecanismul este următorul: cu cât dobânda BNR este mai mare, cu atât devine mai greu pentru oameni şi companii să se împrumute la bănci, ceea ce înseamnă o reducere a masei monetare în piaţă, tradusă în aprecierea leului.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis luna trecută să menţină dobânda de politică monetară la 10,25%. (Adrian Popa)

AVERTISMENT

Economia ar putea „cădea“

ING a avertizat ieri că România riscă o aterizare dură a economiei, care s-ar putea traduce în creşteri economice actuale de numai 1%-2% sau chiar în perioade de recesiune.Chidesciuc a explicat că avansul economic record din acest an a fost determinat de creşterea rapidă a consumului, dar şi a investiţiilor. În opinia sa, încetinirea creşterii economice va fi determinată tocmai de sectoarele orientate pe activităţi destinate consumului.

  PÂRGHII. BNR, condusă de guvernatorul Mugur Isărescu, ar putea decide să intervină în piaţă pentru a susţine leul