Norii negri au venit asupra Ucrainei, care nu provin, de această dată, din regiunea separatistă ocupată și controlată de militari ruși și pro-ruși, în Donbas, acolo unde războiul continuă cu atacuri zilnice, cu morți și răniți în rândul militarilor ucraineni și a civililor.
Mai mult, în această săptămână am avut prima confirmare de către OSCE, prin intermediul misiunii sale de la Kiev, privind faptul că acele convoaie, presupus umanitare, sunt, de fapt, livrări de arme și muniție către autoproclamatele republici populare din Donestsk și Luhansk.
Transporturi pe care monitorii OSCE de la frontiera ruso-ucraineană pe lungimea controlată de separatiști, nu le pot inspecta când trec și nici nu le pot vedea la punctul de descărcare, operațiune ce are loc în interiorul unităților militare bine păzite, nu în centrele orașelor și comunităților pentru care pretinsul ajutor umanitar ar fi fost destinat.
De această dată este vorba despre o criză politică majoră, ce poate afecta fundamental situația din Ucraina și poate de-balansa echilibrul fragil către opoziția ucraineană, inclusiv către acele elementele pro-ruse care au mai rămas în regiunea controlată de autoritățile legitime. Este vorba despre refuzul Radei Supreme, Parlamentul Ucrainei, de a vota adoptarea înființării unui Tribunal anticorupție independent, echilibrat și corect, o condiție sine qua non pentru ca FMI să livreze împrumutul de 17,5 miliarde de dolari care este absolut necesar Ucrainei de astăzi.
Situația este mult mai complexă și acoperă multe aspecte ce țin de raportul de forțe, de ambiții și proiecte politice noi. Cert este că Tribunalul este cerut de către toate reprezentanțele și partenerii occidentali ai Ucrainei, care consideră că aprobarea legii de înființare, în termenii conveniți, e o piatră de încercare pentru realismul din hotărârea Ucrainei de a se alătura NATO și UE. Condiționalitatea e cu atât mai puternică cu cât deja instituțiile anticorupție la nivelul procurorului au dispute între ele iar Procuratura anticorupție din Parchetul general și cu instituția specială anticorupție NBU - cea care se ocupă de cercetări, nu și de reprezentarea cazurilor în instanță - sunt dovada vie a unei birocrații crescute și a unei ineficiențe dublată de interesele politice de control al celor două instituții.
Joi urmează ca legea care aprobă înființarea curților speciale anticorupție în Ucraina să treacă prin Rada Supremă. Este motivul pentru care premierul ucrainean, Volodimir Groisman, a ameninţat luni, 4 iunie, că va demisiona dacă Parlamentul nu va vota legea ce prevede înființarea unui tribunal special anticorupţie, lege care urmează să fie supusă la vot joi, 6 iunie.
Legea pentru crearea unui astfel de tribunal special este una din cerin- ţele pachetului de asistenţă financiară de 17,5 miliarde de dolari acordat Ucrainei de Fondul Monetar Internaţional. Groisman a atras atenţia că fără acest ajutor Ucraina riscă destabilizarea. „Eu, ca prim-ministru, am luat o decizie în ceea ce mă priveşte. Dacă acest tribunal - corect şi independent - nu va fi creat, înseamnă că voi pierde autoritatea de prim-ministru şi voi demisiona”, a spus Groisman.
Chestiunea pare mult mai complexă decât bătălia pentru această instituție care face parte din reformele necesare Ucrainei și care condiționează ajutorul financiar. Premierul Groisman dorește să-și înființeze propriul partid, iar momentul și motivul poate reprezenta un pas important pentru a motiva ieșirea din postura de Premier și a câștiga vizibilitate și voturi până în toamna anului viitor, la alegerile generale. În plus, ieșirea din Guvern și de la guvernare îi poate oferi o trambulină mai bună decât situația actuală, în care rivalitățile cu Președintele Poroshenko și cu celelalte componente ale Guvernului, cu precădere cu Partidul Popular al lui Arsenii Yatseniuk și mai ales relația cu ministrul de Interne, Arsev Avakov, membru al aceluiași partid, pare profund tensionată. Din postura de președinte de partid și cu un bagaj electoral important, fostul guvernator de Vinnitsa poate câștiga mai mult decât încheindu-și mandatul ca premier.
Pe de altă parte, o criză politică astăzi pune sub semnul întrebării stabilitatea Ucrainei și ridică din nou problema alegerilor anticipate. O majoritate este întotdeauna problematică într-un Parlament cu multe partide și 225 deputați aleși în circumscripții, iar absența majorității și neadoptarea de legi timp de 2 luni pot duce la alegeri anticipate, fapt care ar afecta și alegerile prezidențiale din mai 2019. De aceea așteptarea este ca amenințarea credibilă a lui Groisman să se traducă în dorința parlamentarilor de a vota legea pentru a nu-și pierde fotoliile de deputați prematur.
Recomandările noastre
