Un conflict între putere şi opoziţie alimentat de corupţia din guvern a explodat pe străzile din Tirana.
Violentul protest antiguvernamental de la Tirana, care s-a sfârşit tragic, vineri, cu moartea a trei demonstranţi, a marcat apogeul unei crize politice care afectează de mai bine de un an Albania, una dintre cele mai sărace ţări europene.
Din vara lui 2009, conflictul dintre guvernul conservator al premierului Sali Berisha şi opoziţia socialistă blochează reformele şi complică situaţia din fragilul stat balcanic. Proaspăt membru al NATO, Albania a eşuat deocamdată în încercarea de a convinge UE.
Incidentele care au îngrijorat Europa au avut loc vineri, la Tirana, unde mii de susţinători ai opoziţiei s-au strâns pentru a cere demisia guvernului, urmare a unor scandaluri de corupţie. În ciocnirile izbucnite între forţele de ordine şi protestatari în apropierea birourilor lui Berisha, trei persoane au fost împuşcate şi şi-au pierdut viaţa, alte câteva zeci fiind rănite, potrivit BBC.
"Scenariul tunisian"
Acuzaţii au venit din ambele părţi. Premierul Sali Berisha a acuzat opoziţia că a încercat să pună în scenă o lovitură de stat violentă, după "scenariul tunisian". Liderul opoziţiei, totodată primar al Tiranei, Edi Rama, a respins acuzaţiile şi a subliniat că vina pentru uciderea protestatarilor o poartă forţele de ordine. El a avertizat, în acelaşi timp, că protestele antiguvernamentale vor continua.
Vineri seară, situaţia din Albania stârnea deja ecouri în întreaga lume. UE a lansat un apel la calm şi a subliniat că dreptul la protest este o libertate esenţială, avertisment direct adresat guvernului. Sâmbătă, autorităţile au luat prima măsură în cazul protestatarilor ucişi: mandate de arestare au fost emise pe numele a şase militari din Garda republicană, acuzaţi că "şi-au depăşit competenţele", potrivit BBC.
Un clip video difuzat de o televiziune locală sugera, de altfel, că focurile de armă care i-au atins pe protestatari au venit din curtea clădirii ce adăposteşte birourile premierului.
TENACE. Liderul opoziţiei, Edi Rama, spune că va continua protestele FOTO: REUTERSLa uşa Uniunii Europene
Demonstraţia de vineri e ultimul şi cel mai dramatic act al unui conflict izbucnit între conservatori şi socialişti în iunie 2009, după alegerile legislative. Scrutinul, criticat de OSCE, a fost câştigat la limită de Partidul Democrat, al lui Berisha. Opoziţia socialistă, care acuză guvernul că a fraudat alegerile, a ales să boicoteze lucrările parlamentului, blocând astfel adoptarea unor reforme necesare pentru negocierile cu UE, la care Albania speră să adere.
La începutul anului, un uriaş scandal a venit să tulbure şi mai mult apele. Vicepremierul, şi toto dată ministru al economiei, Ilir Meta, şi-a prezentat pe 14 ianuarie demisia, după difuzarea unei înregistrări video care îl incrimina într-un caz de corupţie. Imaginile video înregistrate în 2010 îl înfăţişau pe Meta, pe atunci ministru de externe, cum îi cerea ministrului economiei să anuleze două licitaţii pentru contracte de exploatare a unei centrale hidroelectrice, în favoarea unei alte companii favorizate de el.
Nu a fost o surpriză pentru nimeni. Corupţia, crima organizată şi lipsa unei democraţii funcţionale sunt argumente invocate de UE, care a refuzat anul trecut să acorde Albaniei statutul de candidat la aderare. După ce a intrat în NATO în 2009, odată cu Croaţia, Albania spera într-o aderare rapidă la UE. A ceasta se amână pe termen nedefinit.