Relațiile dintre Republica Moldova și Federația Rusă au intrat în criză de joi, în urma unei acțiuni fără precedent, ce probează exasperarea autorităților Republicii Moldova, dar și perspectiva lansării unei acțiuni represive majore, inclusiv sub forma unor amenințări militare sau subversive, ale Federației Ruse. Vorbim deja despre chestiuni de stat și cu relevanță deosebită, pentru care autoritățile Republicii Moldova au avut drept unică formă de reacție expunerea publică a cazului și detașarea, în comunicatul oficial, a responsabilităților generalilor și conducerii FSB, fosta KGB, de politicienii la vârf ai Federației Ruse, chemați să acționeze urgent.

Vorbim despre o afacere de stat. Când autoritățile statului într-o formula extinsă – Președinte al Parlamentului, Premier, miniștrii Justiției și ai Internelor, reprezentant al Ministerului de Externe – cheamă un Ambasador și-i înmânează o notă de protest de o asemenea gravitate, care anunță hărțuirea oficialilor Republicii Moldova și a anchetatorilor spălării a 22 miliarde de dolari, dar și că nici un reprezentant al autorităților Republicii Moldova nu va călători la Moscova până la rezolvarea cauzei,  iar întreaga acțiune e data publicității printr-un comunicat fluviu, înseamnă că ne aflăm în fața celei mai grave crize pe care o traversează Republica Moldova post- august 2009 și cea mai periculoasă în relațiile cu Rusia de la Războiul din Transnistria și reîntoarcerea de la scara avionului a lui Putin, care venea să semneze Memorandumul Kozak, în 2003. 

Iată că scandalul izbucnit chiar ieri pe linie directă între Chișinău și Moscova arată că lucrurile sunt extrem de grave. Dosarul “Laundromat” înseamnă spălarea a 22 miliarde de dolari prin băncile din Republica Moldova. Mecanismul e simplu: o companie majoră rusă are un contract comercial pe sume enorme(de vreo 22 de ori bugetul Republicii Moldova, în total) cu firme minuscule și necunoscute de la Chișinău, și deoarece nu au plătit, se obțin, la Judecătorii marginale din jurul Chișinăului, niște hotărâri judecătorești cumpărate prin care se consfințesc false datorii. Mai interesant, acestea sunt imediat plătite de firme majore ruse către off shore-uri sau firmele marginale, care trimit mai departe banii vămuiți. Mecanismul spală banii unor instituții ruse sau a unor pameni, generali sau șefi ai FSB, potrivit comunicatului oficial, care respinge orice implicare politică. 

Represaliile FSB împotriva autorităților și oficialilor din Republica Moldova

Ei bine, ca urmare a orchestrării acestui dosar, ca din întâmplare, Au apărut represalii masive ale FSB asupra autorităților Republicii Moldova. Comunicatul nu citează direct serviciul vizat, dar vorbește că ar fi cel ce se ocupă de paza frontierelor și care face întreaga pleiadă de hărțuiri reclamate. Aceste acțiuni repetate și care nu au încetat în urma avertismentelor multiple au determinat o reacție furibundă, solidă și justificată a autorităților Republicii Moldova, acest lucru după ce mai mult de 25 de oficiali inclusiv cei implicați în anchetă, au fost șicanați, umiliți, hărțuiți, terorizați și presați contrar oricăror reguli și a oricărui angajament international la care Federația Rusă este parte, pe aeroporturile din Moscova, deși aveau pașapoarte diplomatice și se aflau în interes de serviciu, eventual chiar la întrevederi oficiale.

Acțiuni pe canale diplomatice au fost multiple, dar nici un rezultat. Politicienii din Federația Rusă au ignorat cu desăvârșire sau au considerat că serviciul își face treaba cu ceea ce are la îndemână și o fi știind de ce acționează astfel, în orice caz nu merita un război cu FSB pentru Republica Moldova. Ei bine, paharul s-a umplut, și am asistat la prima acțiune cu adevărat serioasă a autorităților de la Chișinău care trădează și exasperare, și frică, și tensionarea la extrem a relațiilor bilaterale, și nevoia de a expune public și a preveni acțiuni mai importante ulterioare, care se pregătesc. Este, în același timp și o primă reacție notabilă de verticalitate și afirmare a independenței nu a unui oficial sau altul – am mai avut un președinte care i-a cerut retragerea trupelor ruse lui Putin, un ministru al Apărării care a cerut retragerea a doi atașați militari ce se plimbau aiurea pe la Tiraspol – ci a statlui Republica Moldova în ansamblul său.

Astfel, joi, 9 martie, exasperați de inacțiunea oficialilor ruși, Președintele Parlamentului, Andrian Candu, și prim-ministrul Pavel Filip l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Farit Muhametşin, într-o întâlnire care i-a avut de față și pe ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan, pe ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, precum și un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.  Tema discuției a constituit-o transmiterea unei Note de protest extrem de dură către conducerea politică a Federației Ruse, prin care sunt semnalate o serie de abuzuri comise împotriva oficialilor din Parlament, Guvern, serviciile speciale și partidele Coaliției de Guvernare din Republica Moldova.

Oficialii Republicii Moldova sunt opriți abuziv la intrarea în Federația Rusă, interogați, percheziționați, tratați umilitor de către reprezentanți ai serviciilor speciale rusești. De asemenea, în document este descris modul abuziv în care FSB a încercat de mai multe ori în ultimele luni să pună sub urmărire internațională mai mulți politicieni din Republica Moldova, inclusiv deputați, folosindu-se în acest scop de informații false și date trunchiate. Solicitările abuzive au fost respinse din aceste motive, dar și din considerente ce țin de o încercare evidentă de hărțuire a oficialilor de la Chișinău.

Dați în urmărire internaționale cu acte false: de 35 de ori la rând anchetatorii, de 15 ori politicienii

Au fost situații în care astfel de solicitări s-au transmis de 15 ori doar în cazul unei singure persoane, ceea ce subliniază caracterul de hărțuire politică. De fiecare data, solicitările au fost respinse. După acest eșec, instituțiile respective din Federația Rusă au trecut la o nouă formă de abuz prin încercarea de punere sub urmărire a oficialilor, pe baza strict a relațiilor bilaterale, vizând anumite state. Și în acesc caz, autoritățile din Republica Moldova au reușit comunicarea cu aceste țări, și au stopat acest nou abuz. În nota transmisă, este semnalat și abuzul asupra ofițerilor și procurorilor din instituțiile care desfășoară ancheta menționată, aceștia fiind de asemenea subiecți ai comportamentului abuziv la intrarea în Federația Rusă. Doar în cazul unui angajat al MAI au existat nu mai puțin de 35 de intervenții abuzive asupra lui la intrarea sau la părăsirea unui aeroport din Moscova.

Ambasadorul rus, Farid Muhametșin a fost anunțat că, până la soluționarea acestei probleme, oficialii Republicii Moldova nu se vor mai deplasa la Moscova. Toate aceste abuzuri - hărțuirea oficialilor la intrarea în Federația Rusă și punerea lor sub urmărire internațională - au luat amploare odată cu avansarea de către anchetatorii De la Chișinău în investigațiile privind spălarea a 22 de miliarde de dolari prin Moldinconbank, bani proveniți din Federația Rusă, mai exact, imediat după ce au fost reținuți oficiali ai băncii amintite, iar judecători și executori au fost puși sub învinuire, unii dintre ei fiind trimiși deja în judecată.

În plus, represaliile s-au accentuat și după ce au existat solicitări de comisii rogatorii adresate Federației Ruse. Abuzurile s-au intensificat odată cu solicitările transmise de anchetatorii moldoveni în Federația Rusă pentru a obține informații privind proveniența sumei de bani menționată, date esențiale pentru probarea întregului drum infracțional din acest caz. Menționăm că ancheta a relevat inclusiv legături între o parte din banii respectivi și o tentativă de corupere a unor deputați din Parlamentul Republicii Moldova.

De remarcat și lipsa totală de cooperare a instituțiilor de drept din Federația Rusă cu anchetatorii moldoveni în acest caz, precum și refuzul de a răspunde la comisiile rogatorii transmise de procurorii moldoveni în ancheta privind spălarea celor 22 de miliarde de dolari. Au fost încălcate în acest sens mai multe acorduri bilaterale, dar și acorduri internaționale, la care Federația Rusă este parte.

Casus beli cu repercusiuni grave la Chișinău

Orice analiză a acestor fapte arată că avem de a face cu un caz grav, un caz serios, cu riscuri majore privind utilizarea unor instrumente mult mai serioase de tip intervenție armată sau subversiune, subminarea statului Republicii Moldova, compromitere și intoxicare, dezinformare și măsuri active. Abia acastă perspectivă explică de ce acest caz a ajuns public în acești termeni: odată expus, capacitatea de intervenție, șicane și acțiuni subversive e mai dificil de acoperit și gestionat, deci reclama asumarea ei.

De asemenea, tipul de abordare care separă responsabilitatea FSB de cea a politicienilor Federației Ruse s-ar putea dovedi o șaradă sau o opțiune bună. Practic, Chișinăul a lăsat Rusiei o ieșire, un drumd e fugă și retragere, odată ce a considerat că vinovații sunt doar conducerea și generalii serviciului de informații atotputernic intern al Rusiei (deși se răsfrânge pe tot spațiul post-sovietic și nu rareori dincolo). Ca analiști, nu putem însă să considerăm că afaceri și spălări de bani cu asemenea sume, 22 miliarde de dolari, s-ar putea face în Federația Rusă fără știrea nu numai a politicienilor generic, ci chiar a Președintelui Vladimir Putin. Aici adevărul va ieși la iveală cât de curând, în funcție de reacția la somația publică adresată deja.

Pe de altă parte, supărarea probabil e mare la Moscova dacă tipul de reacție e cel descris în comunicatul oficial: ignorarea pașaportului diplomatic, a acordului între state, hărțuirea celor în cauză, darea în urmărire generală pe documente false, implicarea Interpol, Europol, apoi a altor state terțe în acest proces, șicanarea și tentative de a îngropa un caz de asemenea magnitudine. Comparativ, legenda vorbește, după anexarea Crimeii, despre confiscarea/blocarea fondurilor unei bănci ruse care avea vreo 48 miliarde de dolari care ar fi fost parte a averii personale a Președintelui Putin. Aici ar fi vorba de circa jumătate din această sumă, comparabilă cu de vreo 20 de ori bugetul Republicii Moldova.

Cine se bate cu corupția rusă cea adevărată și globală

Statul cu cea mai imortantă corupție din regiunea europeană(minus Federația Rusă), Republica Moldova pare să se fi apucat de combaterea corupției cu cazurile cele mai grele și mai serioase. Și nu e vorba de celebrul mult-mediatizatul oligarh unic, Vladimir Plahotniuc, care ar fi capturat statul. Nici măcar de președintele fără ocupație al Republicii Moldova, Igor Dodon, cel care a declarată că are veniturile și și-a făcut campania cu fonduri împrumutate de la părinți. Nu. E vorba despre cazuri cu adevărat grele ale justiției care nu ar fi putut să se miște fără o cooperare internațională solidă și implicarea instituțiilor serioase din lume, dar și a numeroase state capabile să urmărească aceste sume de bani mai departe.

Un prim semnal al revenirii și hotărârii de combatere a corupției fusese dat de cazul miliardului dispărut din trei bănci prin acțiuni fictive de împrumuturi și extragerea banilor depozitați chiar de proprietar, prin manevre dolozive. Deja în această cauză a fost arestat și condamnat Vlad Filat, fostul premier, rămas multă vreme unicul vinovat, de unde și acuzații întemeiate privind justiția selectivă, dacă nu chiar răzbunarea politică sub această formă. A mai fost și Ilan Shor, dar aici se punea problema absenței unei măsuri preventive reale asupra sa, deși era principalul autor al furtului.  Lui Filat și Shor li s-a alăturat însă și Veaceslav Platon, extrădat de la Kiev. Dar și aici s-a speculat despre relațiile Plahotniuc-Poroshenko și răzbunarea pe săracul om de afaceri Platon. Ei bine, săptămâna trecută lista greilor s-a completat cu Leonid Talmaci, fostul Guvernator al Băncii Naționale, ulterior consilier și membru a numeroase consilii de administrații ale diferitelor bănci de la Chișinău. Deci deja panoplia combaterii corupției se îmbogățea substanțial, chiar dacă cel mai urât personaj de la Chișinău, Vlad Plahotniuc, nu era atins nici cu o floare, din contra, părea a sta în spatele deciziei de reforme, combaterea corupției și încă plutea în aer izul unilateralismului și a direcției ațiunilor sale îndreptate doar către terți.

Mai grav este faptul că în această ecuație puțini au realizat relevanța și greutatea momentului. Că nu a făcut-o Igor Dodon, a cărui unică preocupare este de a spune că el circulă mai departe la Moscova chiar săptămâna viitoare, nu-i de mirare. El încearcă ascunderea sub preș a cazului extrem de grav din postura de reprezentant al intereselor ruse, nu de apărător al statului Republica Moldova. Mai grav este că nici opoziția, prea puțin rutinată în evoluțiile din Republica Moldova și din jurul ei și prea blocată în jocurile politicianiste mărunte, cu oligarhul rău și statul captive, nu au reușit să o capteze relevanța momentului pentru statul Republica Moldova, indiferent cine asigură guvernarea, și nici societatea civilă nu a sesizat momentul ca să susțină demersul plasat sub semnul interesului national, dincolo de dispute politice.