Măsurile împotriva Moscovei au fost dezbătute, marți după-amiază, la o reuniune a miniștrilor de Externe ai statelor membre ale Uniunii Europene, ce a avut loc la Paris, relatează ziarul francez Le Monde.

Ultima încercare a lui Emmanuel Macron de a încerca „evitarea a ceea ce este mai rău”, un conflict deschis în inima continentului, a luat brusc sfârșit: recunoașterea de către Vladimir Putin a celor două republici separatiste pro-ruse din Donbass înfrânge eforturile diplomatice întreprinse de președintele francez de la începutul anului și până acum.

Decizia șefului Kremlinului îngroapă acordurile de la Minsk, semnate în 2015 pentru a calma, prin medierea Franței și Germaniei, conflictul dintre Kiev și Moscova privind soarta regiunilor situate în estul Ucrainei.

Pentru a da o șansă diplomației, Parisul și Berlinul s-au mobilizat în ultimele săptămâni pentru a încerca să deblocheze procesul, paralizat de luni de zile, dar în zadar. După anunțul lui Vladimir Putin de luni seară, condamnările s-au succedat în capitalele europene, care, la fel ca Statele Unite, urmau să examineze, începând de marți după-amiază, adoptarea unor sancțiunilor.

Sancțiuni drastice împotriva Rusiei

O parte dintre măsuri au fost decise în cadrul unei reuniuni extraordinare a miniștrilor de externe reuniți la Paris în marja unui summit cu țările regiunii India-Pacific. „Trebuie să acționăm rapid, aceste sancțiuni vor fi parțiale, dar rapide”, a declarat Josep Borrell, înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe.

Sancțiunile europenilor împotriva Rusiei implică și bănci care finanțează operațiunile militare rusești și alte operațiuni în teritoriile anterior amintite. De asemenea, acestea vor viza capacitatea statului și guvernului rus de a avea acces la piețele de capital și financiare și la serviciile UE, potrivit unui comunicat emis de CE.

În plus, UE intenționează să ia măsuri drastice împotriva importurilor și exporturilor din cele două regiuni separatiste, reflectând măsurile pe care le-a introdus după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.

Măsurile UE, dacă vor fi aprobate, vor viza până la 351 de membri ai Dumei ruse, precum și persoane și întreprinderi legate de acțiunile rusești în regiunile separatiste, potrivit unor surse familiare cu discuțiile.

Putin și-a încălcat angajamentele 

La unison cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, președintele Macron a denunțat „o încălcare unilaterală a angajamentelor internaționale ale Rusiei” și „un atac la suveranitatea Ucrainei”.

„Această decizie nu va rămâne fără răspuns”, a mai indicat purtătorul de cuvânt al lui Olaf Scholz după o convorbire telefonică între cancelarul german și președinții francez și american.

Josep Borrell și-a sporit criticile după anunțul de trimitere a unor soldați ruși în Donbass făcut de Putin: această „așa-zisă misiune de menținere a păcii” este o „nouă agresiune directă împotriva Ucrainei”.

„Considerații paranoice”

Occidentalii mai sperau, în ultimele zile, că Vladimir Putin nu va susține rezoluția adoptată săptămâna trecută de Duma de Stat privind recunoașterea independenței Donețk și Lugansk. Președintele rus a dat asigurări că nu va face aceasta, a remarcat Macron după întâlnirea de cinci ore de la Kremlin din 7 februarie a.c.

Înainte de a face publică recunoașterea teritoriilor, Putin l-a avertizat pe Macron în legătură cu decizia sa în timpul unei conversații telefonice „scurte și reținute”, după cum a transmis Palatul Elysée.

„Președintele Putin nu și-a respectat cuvântul dat Președintelui Republicii”, notează, fără iluzii, un consilier al șefului statului, vorbind, după discursul liderului rus, de „remarci paranoice” și „ideologice” și despre ”deriva de securitate”.

Afrontul este cu atât mai mare pentru președintele francez cu cât acesta schițase, în noaptea de duminică spre luni, o ipotetică ieșire din criză, cu condiția ca Rusia să nu invadeze Ucraina. Ideea a fost organizarea unui summit de ultimă oră între președinții Putin și Biden, urmat de o întâlnire extinsă la liderii europeni cu privire la securitatea continentului.

Inițiativa urma să fie prefațată, joi 24 februarie, la Geneva, de o întâlnire între secretarul de stat american, Antony Blinken, și șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, acum rămasă sub semnul întrebării. De asemenea, Lavrov este așteptat să se întâlnească vineri la Paris cu omologul său francez, Jean-Yves Le Drian. Întâlnirea nu fusese (încă) anulată marți dimineață.

Cu toate acestea, dincolo de activitatea diplomatică, prioritatea sunt sancțiunile din partea europeană. În acest stadiu, nu este vorba de activarea pachetului de măsuri pregătit pentru a descuraja președintele rus să invadeze Ucraina. Răspunsul la anunţurile președintelui rus ar trebui, mai degrabă, potrivit Elysée, să afecteze „persoanele şi entităţile ruse”, precum şi activităţile „situate în Donbass şi cu siguranţă legate de interesele ruse”. Setul de sancțiuni va fi apoi adaptat în funcție de evenimente.

„Nu este greu să ne imaginăm că s-ar putea întâmpla lucruri și mai rele. Vladimir Putin încă poate lua multe decizii privind regiunea Donbass sau în restul Ucrainei”, a explicat Palatul Elysée.

Luni seara, în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele ucrainean Volodymyr Zelenski, premierul britanic, Boris Johnson, a considerat că o invazie a Ucrainei este posibilă „în următoarele ore” și că Regatul Unit are în vedere trimiterea de echipamente suplimentare de apărare. Premierul britanic a prezidat o întâlnire de securitate marți dimineață pentru a „coordona” răspunsul britanic și a decide asupra unui pachet de sancțiuni „semnificativ” și „imediat”, potrivit unui purtător de cuvânt al Downing Street.

Amărăciunea Berlinului

La rândul său, Germania a rămas destul de vagă cu privire la succesiunea evenimentelor. Biden, Macron și Scholz „au convenit să își respecte angajamentul față de integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei”. Totodată, cei trei se angajează ”să facă tot posibilul pentru a preveni o nouă escaladare a situației”, se arată în comunicatul Cancelariei, care, ca și cel al Ministerului Afacerilor Externe, nu conține cuvântul „sancțiuni”.

Marți dimineață, însă, social-democratul Michael Roth, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Bundestagului, a fost mai precis: „Primele sancțiuni trebuie să fie unele dureroase pentru sistemul Putin. Trebuie să lovim oligarhia, oamenii care s-au îmbogățit de pe urma lui Putin”, a spus el.

Evident, Kievul se aștepta la mai multă fermitate din partea Germaniei. „Dragi prieteni germani, Putin tocmai a declarat un război de exterminare împotriva Ucrainei. Vă scuipă în față disprețul lui pentru „mediatori”. Acum este timpul să ieșiți din letargie și să acționați”, a spus ambasadorul ucrainean în Germania, Andrij Melnyk, într-un tweet.

Pentru Germania, turnura evenimentelor este deosebit de amară. „În ultimii ani, politica Germaniei față de Moscova s-a bazat pe ideea că prin menținerea dialogului și dezvoltarea schimburilor economice, Rusia se va apropia de noi. Astăzi, vedem eșecul acestei politici”, explică expertul german în relații internaționale Ulrich Speck.

Deși afrontul este și pentru Franța, și ea angajată în punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk, șocul este, fără îndoială, mai intens la Berlin, deoarece pune sub semnul întrebării însăși fundamentele politicii externe germane. „Germania credea că globalizarea va da naștere unei ordini mondiale bazate pe respectul pentru lege, multilateralism, voința de a negocia și de a construi compromisuri, observă Ulrich Speck. Franța nu a renunțat niciodată complet la o „politică de putere” și la o gândire geopolitică. De aceea, probabil că este mai puțin surprinsă de Putin decât Germania”, relatează Rador.