Nu numai că roboții și software-ul sunt foarte ascultători, dar nu contractează boli și coronaviruși.
În timp ce economii precum Franța estimează că sunt necesari doi ani pentru redresarea din șocul Covid-19, în timp ce purtarea măștilor de protecție revine, tranziția digitală a economiilor este pe cale să se accelereze.
De altfel, inteligența artificială este angajatul ideal: nu are nevoie de statut salarial, nu cotizează la stat, nu protestează, nu face grevă și nu iese la pensie.
Ascultă de ochiul și de vocea stăpânului, ignoră concediul medical și lucrează și duminica. În plus, prin natura sa, este imunizată la orice fel de pandemie.
Gestionarea post-Covid-19 sau schimbarea industriei necesită o schimbare drastică de paradigmă în modul în care lucrăm și consumăm, digitalizarea este mai mult ca oricând în centrul provocărilor industriei, estimează experții.
Utilizarea masivă a instrumentelor digitale, gestionarea digitală și controlul datelor asociate sunt esențiale astăzi pentru a stabili această continuitate digitală și vor fi cu atât mai importante mâine pentru a promova această nouă față a industriei, afirmă observatorii.
Dacă Germania este cea mai automatizată țară din Uniunea Europeană, cu 338 de roboți pentru 10.000 de angajați, înaintea Franței, care are 154 pentru același raport, am putea asista, până în 2025, la o „robot pride” cu rezonanță mondială, cel puțin pentru companiile care își pot permite.
Neocapitalismul în forma sa industrială ar trebui să se apropie din ce în ce mai mult de modelul asiatic: Coreea de Sud are 774 roboți industriali instalați pentru 10.000 de angajați. Există și un record mondial pentru Singapore: 831 roboți pentru același număr de oameni.
Lanțurile de vânzare cu amănuntul sunt interesate. Monoprix folosește o serie de roboți ca parte a unui dispozitiv care va face în curând posibilă pregătirea a 15.000 de comenzi pe zi.
„Credem că, dincolo de asta, vom crește comportamentul și cumpărăturile în domeniul comerțului electronic, așa cum putem vedea în țările asiatice, cum ar fi Coreea de Sud, unde reprezintă 20% din totalul pieței alimentare ”, estimează Nathalie Mesny, director general la Monoprix online.
Dacă robotizarea rămâne complicată în anumite sectoare, cum ar fi turismul, evenimentele și alimentația, unde este dificil să vezi un android care apare pentru a servi un cocktail, inteligența artificială ar trebui să prevaleze, cel puțin sub formă de software, ori de câte ori este posibil în următorii cinci ani.
Noile comportamente ale angajaților și consumatorilor post-izolare schimbă situația.
„Telecomunicațiile și conferințele online au crescut, amplificând cererea de software pentru conferințe online, cum ar fi Microsoft Teams, Skype, Webex și Zoom Cisco”, potrivit unui articol ONU Info.
Măsurile de izolare i-au învățat pe oameni să-și amâne impulsurile de a cumpăra pentru a-și face timp să caute online produsul care li se potrivește cel mai bine sau chiar să îl găsească pe o piață second-hand sau chiar să nu-l cumpere. Totul se întâmplă ca și cum persoanele ieșite din izolare caută acum mai multă flexibilitate, etică și precizie în tiparul de consum.
Idem pe partea culturală unde, odată cu izolarea, a crescut vizionarea online.
Dacă investițiile ar trebui să se concentreze masiv pe digitalizare, mai degrabă decât pe oameni, ce se întâmplă cu valoarea bunăstării într-o societate în care valoarea unui robot este mai mare decât cea a unei persoane?
Mai ales că dacă nu se face nimic pentru a democratiza software-ul și roboții, decalajul digital se poate agrava brusc între țările sărace și țările bogate
Țările cel mai puțin dezvoltate sunt cele mai vulnerabile la consecințele umane și economice ale pandemiei și sunt, de asemenea, cele mai întârziate în ceea ce privește disponibilitatea digitală, subliniază articolul ONU Info.
În țările cel mai puțin dezvoltate, doar una din cinci persoane folosește internetul, iar în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, mai puțin de 5% din populație cumpără în prezent bunuri sau servicii online.