La 19 ani de la apariţia EVZ, Ion Cristoiu, cofondator al ziarului împreună cu Mihai Cârciog, şi redactor- şef între 1992 şi 1997, povesteşte cum a luat naştere celebra "bulină roşie" şi cum negocia cu guvernanţii pentru informaţii în exclusivitate.

EVZ: Cum a apărut Evenimentul Zilei?
Ion Cristoiu:
Conduceam Expres Magazin, un săptămânal cu un tiraj de 600.000 de exemplare şi care obţinuse foarte mulţi bani din vânzări. Mihai Cârciog, care avea un miros extraordinar de manager de presă, a început să mă bată la cap, în prima parte a anului 1992, să facem şi un ziar. Am ezitat multă vreme, deoarece mi-era teamă de această provocare, un ziar fiind altceva decât săptămânalele pe care le făcusem până atunci. Am acceptat până la urmă, la insistenţele lui Mihai Cârciog. Împreună cu o parte dintre cei cu care făceam Expres Magazin am început să lucrez la Evenimentul zilei.

De ce Evenimentul zilei? Cum a fost ales titlul?
Titlul unei publicaţii trebuie să spună ceva despre publicaţia respectivă. Dacă se numeşte Coropişniţa, atunci trebuie să fie vorba de o publicaţie satirică. Dacă se numeşte Evenimentul zilei, trebuie să se concentreze pe evenimentele zilei.

Formula cu bulina roşie n-a fost întâmplătoare, deoarece eu consider că pagina întâi vinde un ziar şi că oamenii nu cumpără ziarul când văd numele uriaş al ziarului pe prima pagină, ci pentru că cer la chioşc respectivul ziar. Prin bulina roşie, eu am redus foarte mult din spaţiul ocupat de titlu, care la restul ziarelor ocupa aproximativ un sfert din pagina întâi.

Cum s-a desfăşurat lansarea ziarului?
Îmi amintesc că nu am fost la sindrofia de lansare, ştiind că confraţii din presă vin, îţi mănâncă chiftelele şi îţi beau vinul, iar după ce se întorc în redacţiile lor încep să-ţi înjure ziarul. Aşa s-a întâmplat şi atunci. Seara, când invitaţii au primit primul număr din Evenimentul zilei, care urma să fie lansat a doua zi, directorii de gazete prezenţi au declarat unanim că ziarul este o prostie şi că n-are nicio şansă să supravieţuiască pe piaţă. Piaţa i-a contrazis însă. Titlul de pe prima pagină a numărului de deschidere ar fi putut fi dat timp de 20 de ani şi poate fi dat chiar şi acum: "Clujul – pe un butoi de pulbere". Articolul respectiv făcea referire la ieşirile naţionaliste ale lui Gheorghe Funar, primarul de atunci al municipiului Cluj- Napoca.

Care au fost obiectivele de început ale ziarului?
Un obiectiv era ca articolele să fie acceptate de cititorul mediocru care era Ion Cristoiu. Eu am lansat cu acest prilej o formulă care a făcut carieră, anume că până şi într-un academician stă o cusătoreasă. Până şi un academician e sensibil la fapte ieşite din comun ale vieţii, precum crime şi violuri.

Publicul-ţintă era cititorul mediu, cititorul grăbit. Eu consideram că pagina întâi trebuie să aibă asemenea titluri încât să poată fi citite de pasagerul unui autobuz din ziarul pe care îl ţine în mână un cetăţean de pe trotuar. Ideea era să devină atât de curios încât la următoarea staţie să coboare pentru a cumpăra ziarul. Pe acest principiu am introdus supratitlurile şi subtitlurile.

O altă regulă a mea a fost că dacă ceva nu este interesant pentru mine nu înseamnă că nu este interesant pentru public. Una sunt preocupările mele de eseist şi prozator, altele sunt preocupările mele de gazetar.

Care a fost tirajul iniţal al ziarului şi cum a evoluat?
În două luni, am trecut de la 50.000 de exemplare pe zi la 600.000 de exemplare pe zi. Momentul declanşator al creşterii spectaculoase de tiraj l-a reprezentat o ştire prin care noi dădeam ca sigură scumpirea benzinei. A doua zi, toate instituţiile statului ne-au călcat în picioare, acuzându-ne că minţim şi dând asigurări că benzina nu se va scumpi. S-a scumpit totuşi a doua zi, ceea ce a dus la naşterea sintagmei "Evenimentul zilei a avut din nou dreptate", care a continuat să fie folosită din când în când.

Situaţia legată de scumpirea benzinei a întărit încrederea cititorilor în informaţiile pe care le dădeam. E foarte important să se înţeleagă că multe dintre informaţii erau obţinute de la instituţiile statului, în schimbul unor negocieri, cele mai multe cu mine. Negocierile nu vizau avantaje materiale, ci informaţii în exclusivitate. În schimbul informaţiei că un ministru urma să fie demis ne angajam să publicăm o ştire pentru care Guvernul avea interes să apară.

PRIMUL PATRON EVZ

Mihai Cârciog, bani din independenţa editorială

Mihai Cârciog este omul care, alături de Ion Cristoiu, va rămâne în istoria presei drept fondatorul celui mai de succes cotidian românesc, Evenimentul zilei. Linotipist şi secretar de redacţie înainte de revoluţie, Cârciog a înfiinţat, la începutul anilor ’90, revistele Expres, Expres Magazin, Infractorul, Telegraf – Constanţa, Academia Caţavencu, Cuvântul, VIP, posturile Tele 7abc, SOTI Neptun, TV89 Timişoara şi, în vara anului 1992, şi cotidianul Evenimentul zilei.

"Mihai nu s-a implicat niciodată în treburile ziarului, nu pentru că nu ar fi vrut, ci pentru că în caz contrar ziarul nu i-ar mai fi adus profitul fabulos pe care l-a obţinut", spune Ion Cristoiu.

Fondatorul EVZ n-a mai apucat să serbeze cei 19 ani de existenţă a ziarului pe care l-a creat.
A murit la începutul săptămânii trecute, la vârsta de 70 de ani, în urma unei îndelungi bătălii cu cancerul.