Cristian Diaconescu propune acordarea certificatului de român și ulterior a cetățeniei românilor din comunitățile istorice

Preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu, a propus, miercuri, la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, acordarea certificatului de român şi ulterior a cetăţeniei românilor din comunităţile istorice din ţările din jurul frontierelore, el adăugând că România trebuie să-şi flexibilizeze legislaţia în acest sens.

Cristian Diaconescu a dat exemplul Ungariei, care a acordat certificatul de maghiar etnicilor din afara graniţelor, după care aceştia au primit şi cetăţenie maghiară, el afirmând că şi România ar putea să promoveze un astfel de demers, care ar creşte încrederea românilor că nu pierd legătura cu ţara mamă şi ar obliga instituţiile române să le acorde drepturi speciale.

"De la caz la caz, nu văd ce împiedică România să promoveze certificatul de român, ca fază premergătoare a acordării cetăţeniei.(...) În primul rând, ar creşte încrederea românului, oriunde s-ar afla el, care nu are cetăţenie, că legătura cu ţara mamă se păstrează. În al doilea rând, obligarea directă, juridică, a instituţiilor din ţara mamă de a promova o serie de drepturi speciale pentru cei care au certificatul de român. Nu e nimic spectaculos. Priviţi ce se poate transmite din acest punct de vedere în cadru strict european", a spus Cristian Diaconescu, citat de Agerpres.

Acesta a ţinut să puncteze că criteriul originii etnice este perfect euroconform şi a amintit că toate statele europene au premise net mai favorabile decât România în ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei şi, în acest sens, România ar trebui să-şi perfecţioneze legislaţia.

Live Text. Alegeri prezidențiale. Cine va conduce România în următorii cinci ani. Prezența la vot în țară și Diaspora

Cum a izbucnit cel mai scurt război din istorie. Conflictul a durat numai 38 de minute, dar a fost prăpăd

"În primul rând, trebuie să se aplice în legislaţia statului român aceleaşi reguli şi flexibilităţi care se aplică în legislaţiile celorlalte statelor membre ale UE pe această temă. (...) Astăzi pare că avem cea mai restrictivă legislaţie în ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei pentru români. S-a creat o minimă flexibilitate în ceea ce priveşte românii care au fost privaţi, ei sau antecesorii lor, prin mijloace politice de cetăţenia română, lăsându-se senzaţia că domeniul s-ar limita la ceea ce s-a întâmplat până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Astăzi însă, când vorbim, sunt români cu obârşii româneşti care-şi doresc cetăţenia română, sunt români care sunt împiedicaţi, prin mijloacele politice şi administrative, într-o serie de state, de a-şi afirma identitatea românească. Ei doresc să rămână legaţi de ţară şi este dreptul lor, implicit obligaţia României de a reglementa cât se poate de clar, modern şi euroconform acest aspect", a subliniat Cristian Diaconescu.

Acesta a menţionat că aceste reglementări ţin de dreptul suveran al ţării noastre de a-şi adopta propriile legi, atâta vreme cât nu încalcă regulile organizaţiilor din care face parte.

Cristian Diaconescu a mai remarcat faptul că în state membre sau nemembre ale UE, acolo unde există partide extremiste, xenofobe sau antisemite, comunităţile româneşti au de suferit.