Regizorul a obţinut cea mai mare finanţare de la CNC, alături de Corneliu Porumboiu.

Deşi a declarat că nu va mai accesa niciodată banii publici, în urma scandalului din decembrie 2006, când proiectul său de scenariu a fost respins, Cristi Puiu a revenit asupra deciziei. Filmul său, “Aurora”, a primit cea mai mare finanţare la concursul Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC), secţiunea lungmetraj de ficţiune: 1,58 de milioane de lei. Nota 9,13 pentru scenariu îl plasează pe locul secund în ierarhie, după “Intermediar” al lui Corneliu Porumboiu, notat cu 9,27 şi creditat cu 1,48 de milioane de lei. Puiu are o lungă istorie cu CNC-ul, care i-a respins iniţial, în 2004, şi “Moartea domnului Lăzărescu”, câştigătorul marelui premiu Un Certain Regard la Cannes. Regizorul se află în aceste zile în Franţa, la filmări. Contactată de EVZ, soţia acestuia, producătorul de film Anca Puiu, a declarat că acesta “a avut un motiv destul de întemeiat de a renunţa la concursul CNC şi un motiv la fel de întemeiat pentru a reveni asupra deciziei”.

La începutul anului, „Aurora” – cu un buget estimat la 1,4 milioane de euro – a fost selectat în cadrul pieţei de film a Festivalului de la Berlin, însă n-a reuşit să-şi procure banii, producătorii străini nefiind atraşi de filmele care nu beneficiază deja de o finanţare internă. Scenariul „Aurorei”, o referinţă la ultimul film al lui F.W. Murnau, este o crime story şi, în acelaşi timp, de o poveste de dragoste, personajul principal fiind un bărbat de 40-45 ani care trece printr-o criză de identitate.

Porumboiu face un policier

„Capul de afiş“ al concursului, Corneliu Porumboiu, mai are nevoie de încă 1,4 milioane de lei pentru a-şi completa bugetul la „Intermediar” (un titlu tot intermediar). „Mai am nişte bani de la filmul meu anterior, am mai făcut rost de sponsorizări şi cred că în noiembrie încep filmările. E un policier despre un om care nu mai crede în legea pe care trebuie s-o aplice”, detaliază Porumboiu. Pentru moment, Dragoş Bucur e singurul nume sigur din distribuţie.

Adrian Sitaru, trecut deja pe la Locarno şi Veneţia cu „Valuri” şi „Pescuit sportiv”, îşi va face „Din dragoste, cu cele mai bune intenţii”, cu 545.000 de lei (locul 5). După câteva încercări eşuate, şi Igor Cobileanski a primit 500.000 de lei pentru „Afacerea Est”, iar Alexa Visarion se mai încumetă la un lungmetraj (după „Luna Verde”, care va fi lansat în 2009), numit „Ana”.

Printre cele zece lungmetraje finanţate se găsesc şi câteva „scăpări”, remarcate la conferinţa de presă de ieri: Cristina Nichituş, (autoare a unui „dezastru” cinematografic - „Şi totul era nimic”) a luat 1,2 milioane de lei pentru „Tranziţia, bat-o vina!”, iar Geo Saizescu va fi finanţat din nou, de data asta pentru „Iubire, Elena”.

Bani pentru „Cenuşă şi sânge”

Unul dintre cei patru câştigători la secţiunea debut este actriţa franceză Fanny Ardant, cu „Cenuşă şi sânge”, care va primi 700.000 de lei (bugetul total fiind de circa 1,4 milioane de euro, nu 3 milioane, cum s-a vehiculat iniţial). Filmările au început ieri, în judeţul Covasna, cu Ion Besoiu, Olga Tudorache şi Răzvan Vasilescu în distribuţie, producătorul român al peliculei fiind Libra Film.

Tot cu bani de la CNC vor debuta şi Dan Chişu cu „Ursul” (cel mai mare credit, 995.000 de lei) şi Cornel George Popa, cu o piesă deja montată în teatru, „Viaţa mea sexuală”.

În capul listei de zece documentare se află Alexandru Solomon, cu proiectul „Capitalism – reţeta noastră” (200.000 de lei), iar la cea de scurtmetraje, Tudor Giurgiu, cu „Superman, Spiderman sau Batman”. Film scurt vor face mai toţi cineaşti tineri, de la Marian Crişan („Camelia”), laureatul Palme d’Or pentru „Megatron”, la Alexandru Mavrodineanu, Paul Negoescu, Cătălin Leescu sau Hadrian Marcu. O notă de 7,67 a primit şi scenariul „Malpensa”, scris de Cristian Mungiu pentru Ioana Uricaru.

Deşi au punctaj de trecere, cinci scurtmetraje - toate ale MediaPro Pictures şi Libra Film – au un credit de zero lei, pentru că nu au depus la timp devizele.

PERDANŢI Au căzut sub linie proiectele regizorilor de teatru Horaţiu Mălăele şi Yuriy Kordonskiy

Concursul CNC beneficiază anul acesta şi de o premieră: Sergiu Nicolaescu lipseşte cu totul de pe liste, inclusiv de pe cea a “respinşilor”. Au ratat însă un debut în cinematografie regizorii de teatru Yuriy Kordonskiy, cu “Unchiul Vanea” - punctat de juriu cu doar 5,33 pentru scenariu - şi Mihai Mănuţiu, care şi-a încercat norocul cu “De marţi până joi”, notat cu puţin peste şase. Un soi de “compensaţie” pentru lumea teatrului pe terenul cinema-ului ar fi documentarul “Domnul Beligan” de Mihai Constantinescu, despre viaţa marelui actor, situat pe locul doi la secţiunea sa şi finanţat cu 285.000 de lei. Nici Horaţiu Mălăele n-a avut succes cu a doua sa tentativă de regie, lungmetrajul “Lovitură de teatru”.

Regizorul Sorin Ilieşiu a câştigat bani cu “Genocidul sufletelor”, despre fenomenul Piteşti, dar a pierdut cu documentarul „Cota 789: Ultima redută” şi “Stalinism pentru eternitate”, după un scenariu de Vladimir Tismăneanu, evaluat cu nota 6,17. Nici scenariul “Tovarăşe de drum”, al scriitorilor Radu Pavel Gheo şi Dan Lungu n-a avut mai multă trecere la documentar. Sub linie a căzut şi filmul de ficţiune “Eroii nu mor”, al lui Stere Gulea.

Juriul, nemulţumit

Conferinţa de presă de ieri a scos la iveală şi unele nemulţumiri ale juriului legate de sistemul de notare şi listele finale, în care s-au “strecurat” nume ca Geo Saizescu sau Cristina Nichituş.

„Această finalitate poate nu ne-a plăcut şi nouă. Ne-am permis să facem şi nişte sugestii Consiliului de Administraţie, pentru că dorinţele noastre nu au corespuns cu mecanismul de punctare”, a declarat Mircea Diaconu, care a jurizat proiectele de ficţiune alături de Radu Muntean, Copel Moscu, Irina Margareta Nistor şi Mihai Orăşanu. După ce juriul notează scenariile, Consiliul de Administraţie preia aceste note şi calculează punctajul final în funcţie de premiile regizorului din ultimii doi ani, prestigiul producătorului etc (o pondere de 50%). ”50% este un procent anormal de ridicat, care poate produce malformaţii”, a explicat actorul. Adică, un proiect notat cu 5 poate ajunge pe listă în faţa unuia notat cu 8 doar pentru că producătorul sau regizorul primului scenariu obţine mai multe puncte.

Tot Mircea Diaconu a “desenat” şi linia generală a poveştilor înscrise anul acesta: “Au fost printre scenarii copii absolut penibile ale filmelor americane de duzină, ştanţe perfecte, cu terorişti români, împuşcături, o demenţă. Iar când vine o poveste cu Meşterul Manole, în punctul ăla eşti tentat să zici „âsta e un film care ne trebuie”.

Iorgulescu face promisiuni

Pentru Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii şi Cultelor, anunţarea rezultatelor a fost prilej de promisiuni cu iz electoral, în contul guvernului actual. “Pe lângă banii care vor veni în puşculiţa comună, la CNC, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a promis că va aloca de anul viitor 10 milioane de euro de la bugetul de stat pentru finanţarea a cel puţin zece filme pe an”, a declarat ministrul.

Anul acesta, CNC a finanţat zece lungmetraje, zece documentare, 21 de scurtmetraje, patru debuturi, şi patru animaţii cu circa 20 de milioane de lei. Instituţia mai promite o sesiune, în noiembrie.