Uciderea „la indigo” a celor două fete, Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu, susținută de Gheorghe Dincă, arderea cadavrelor în butoi și hrănirea câinilor cu resturi umane, în curtea din strada Craiovei sunt ipoteze neconcludente în acest caz, susține medicul legist dr. Gheorghe Alexandrescu. Specialistul în medicină legală a explicat, pentru EVZ, că și probele ADN, vechimea oaselor și compararaea acestora cu presupusele victime puteau fi stabilite cu mijloace aflate la îndemâna specialiștilor români

Descrierea modului de operare făcută de „Monstrul din Caracal”, prin uciderea „la indigo”, în mod accidental, a celor două fete, Luiza Melencu și Alexandra Măceșanu, ar putea fi benefică lui Gheorghe Dincă. Criminaliștii consultați de EVZ susțin că teoria are la bază cunoaşterea implicaţiilor penale de către suspect şi a diferenţelor dintre infracţiunile de omor, trafic de persoane/minore ori viol sau a loviturilor cauzatoare de moarte (LCM).

Mai mult decât atât, varianta loviturilor cauzatoare de moarte acoperă şi dezvăluirea unei posibile reţele infracţionale, iar pedeapsa ar fi mult redusă la o persoană vârstică. De asemenea, arderea în butoi și varianta sfâșierii de către câini a victimelor sunt alte ipoteze neconcludente în acest caz.

Ipoteza care lipsește în cazul Caracal

Chestionat în legătură cu ultima variantă, avansată de avocatul Tonel Pop, apărătorul familiei Luizei Melencu, care a arătat că a solicitat DIICOT expertizarea excrementelor câinilor aflați în curtea lui Gheorghe Dincă, solicitare respinsă de procurori, dr. Gheorghe Alexandrescu ne-a răspuns cu o întrebare: „Cum se clatină povestea macabră a modului de operare al incupatului pentru înlăturarea corpurilor victimelor „decedate prin crima la indigo” - lovire cu palma urmată de cădere şi deces! uneori posibil - iar <scena butoiului> devenită faimoasă, de ce ar trebui înlocuită cu altă pistă falsă?”.

Apoi, legistul a explicat de ce este o pistă falsă: „Moartea prin sfâşierea şi ingerarea ţesuturilor umane precum şi a oaselor de către câini, în întregime sau parţial - este exclusă în cazul de faţă, cu toate că teoretic poate fi luată în discuţie ca o ipoteză - dar în condiţii deosebite, care însă nu se regăsesc în cazul Caracal:

☆ prezenţa unei haite de câini de luptă înrăiţi sau înfometaţi (se ştie că inculpaltul avea câţiva câini de pază bine hrăniţi, pentru care se gătea mâncare, iar casa nu era părăsită);

☆ dacă ar fi fost învăţaţi la carnea de om chiar stăpânul ar fi fost în pericol;

☆ distrugerea cadavrelor de către animale/mamifere lasă urme de sânge şi oase mari,rămăşiţele fiind distruse în timp de rozătoare, păsări de pradă, insecte şi larvele accestora;

☆ inculpatul ar fi prezentat hainele şi tegumentele cu pete de sânge uman iar depozitul subunghial (oare au fost prelevate vârfuri ale unghiilor pentru depozitul sugunghial ?) ca urmare a manipulării resturilor cadaverice rămase după acţiunea câinilor în vederea îndepărtării acestora;

☆ sunt menţionate de către anchetatori date medico-legale privind prezenţa în probele prelevate cu ocazia CFL (cercetării la fața locului n.a.) a unor oase de animale iar suspectul ar fi motivat că tăiase un porc şi avea oase pentru hrana câinilor de pază;

☆ analiza excrementelor canine, chiar dacă pare bizară sau excesivă, ar fi trebuit efectuată la scurt timp după debutul CFL, dar pentru aceasta ipoteza arderii în butoiul metalic trebuia luată doar ca o ipoteză de lucru”.

Scenariul morții accidentale și analizele ADN

Despre moartea accidentală, invocată de Gheorghe Dincă, dr. Gheorghe Alexandrescu precizează că „varianta acceptată de inculpat are la bază cunoaşterea implicaţiilor penale şi a diferenţelor dintre infracţiunile de omor, trafic de persoane/minore ori viol sau LCM, ultima variantă acoperind probabil şi dezvăluirea unei posibile reţele infracţionale, dar sub incidenţa unei pedepse cu durată mult redusă la o persoană vârstică şi care nu admite violul sau alte agravante!”.

„Clar că varianta decesului victimelor, chiar în lipsa cadavrelor transformate aparent în cenuşe şi mici resturi osoase, era proba morţii fetelor, ce se spera că poate convinge facil pe oricine. Dar nu a fost să fie...mare necaz pe scenarişti!”, susține medicul legist.

Specialistul arată că ADN-ul cromozomial şi mitocondrial necesar pentru identificarea victimei/victimelor de fapt şi apartenenţa acesteia la o mare familie genetică, dar și vechimea oaselor se poate dovedi prin metode mult mai simple decât cele menţionate: radiocarbon, pretabile la cadavre foarte vechi, dar inaplicabile la cadavrele recente și densitatea şi greutatea oaselor, pe baza unor analize fizico-chimice, aspecul macroscopic. Apoi, se poate stabili, în România, provenienţa şi analiza compoziţiei cenuşei umane/biologice faţă de cenuşa de lemn ori de alte materiale combustibile sau alte substanţe (praf,nisip,cărbune praf).

Cum i-a plimbat Dincă pe anchetatori

În prima săptămână de anchetă, Gheorghe Dincă le-a spus criminaliștilor că ar fi aruncat trupul Luizei ba în Olt, ba în Dunăre, pentru ca în final să îi conducă la marginea unei păduri din apropierea municipiului Caracal. În acel loc, polițiștii și procurorii au descoperit rămășițe umane calcinate, mai exact niște fragmente arse de os, din care experții INML n-au putut extrage ADN pentru a-l compara cu probele biologice prelevate de la familia fetei dispărute.

În cazul Alexandrei, experții INML au stabilit cu o probabilitate de 99,93% că ei îi aparțin rămășițele găsite în butoiul lui Dincă. De altfel, Parchetul General a deschis un dosar penal in rem pentru abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului în legătură cu modul în care specialiştii de la INML au efectuat expertiza ADN a fragmentelor osoase găsite în cenuşa din butoiul metalic de la domiciliul lui Gheorghe Dincă, despre care specialiștii au stabilit că aparţine Alexandrei Măceşanu. Dosarul in rem este numai cu privire la fapte, fără a fi vizată vreo persoană.

Declarațiile controversate ale „Monstrului”

Așa cum dezvăluia EVZ pe 18 septembrie 2019, în lipsa unui rezultat al expertizei ADN care să arate că oasele găsite pe data de 5 august în pădurea de lângă Caracal aparțin Luizei Melencu, procurorii DIICOT știu doar ceea ce susține Gheorghe Dincă, anume că principalul suspect ar fi răpit-o, ar fi ucis-o și ar fi ars-o și pe ea în butoi, așa cum a procedat și cu Alexandra Măceșanu. Cu toate acestea, primul avocat din oficiu al lui Gheorghe Dincă, Bogdan Alexandru, arăta că principalul suspect ar fi recurs la incinerarea trupului victimei doar în cazul Alexandrei Măceșanu, ca modalitate de a scăpa de cadavru.

Avocatul Bogdan Alexandru a povestit, citat de România TV, că, în prima declarație dată în fața anchetatorilor, Gheorghe Dincă a dat declarații contradictorii. Pe scurt, Dincă susținea că le-a luat cu mașina pe ambele fete cu gândul de a întreține cu ele relații sexuale. Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, bărbatul a făcut în ambele situații o criză de nervi, le-a lovit cu pumnul, iar fetele au murit în urma acestui gest, a cărui deznodământ funest Dincă spune că nu l-a urmărit. Apoi, el ar fi scăpat de cadavre în mod diferit.