Curtea Constituţională a pus guvernul în situaţia de a găsi în câteva ore o soluţie pentru a acoperi gaura de aproape 1,5 miliarde de euro, rămasă după anularea tăierii pensiilor. Respingerea reducerii pensiilor cu 15% a lăsat o gaură în buget de peste 1,3 miliarde de euro, care trebuie acoperită din majorarea taxelor sau disponibilizarea unui sfert din personalul bugetar, potrivit calculelor EVZ. Dacă autorităţile decid să nu crească TVA şi cota unică, banii s-ar putea obţine din restructurarea numărului de bugetari cu 300.000 de persoane, fără a lua însă în calcul cheltuielile sociale ulterioare, plăţi compensatorii şi şomaj, care vor pune presiune pe buget.

Cu reducerile de salarii validate, dar cu tăierile de pensii desfiinţate de Curtea Constituţională, înainte cu doar câteva zile de şedinţa FMI în care se decide soarta următoarei tranşe pentru România, guvernul trebuie să stabilească, în contratimp, măsurile alternative pentru a se încadra în termenii de deficit conveniţi cu Fondul.

Pachetul compensatoriu pentru a acoperi "gaura" de 1,3% din PIB, lăsată de decizia Curţii, este în lucru la Palatul Victoria, potrivit declaraţiilor oficiale, iar o decizie se va lua după consultări în coaliţie, dar mai ales cu reprezentanţii Băncii Naţionale a României.

Semnalul transmis de la Bucureşti a fost recepţionat la Washington, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, estimând că "în 14-15 ore vom avea o soluţie rapidă".

Tănăsescu: creşterea TVA e o opţiune

"Guvernul are pregătit pachetul alternativ de măsuri în vederea reducerii deficitului bugetar, pachet ce se negociază cu partenerii de la Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Facem tot ce ne stă în putinţă să rămânem în acordul cu FMI şi ca săptămâna viitoare Fondul să poată lua o decizie cu privire la România, inclusiv decizia care să vizeze acordarea viitoarei tranşe de împrumut", a declarat ieri, între două întâlniri ale miniştrilor premierul Emil Boc, fără a da vreun amănunt despre variantele de lucru, discutate, ieri, în şedinţe succesive la Palatul Victoria.

De variante posibile a vorbit însă reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, care a anunţat că, după decizia Curţii, şedinţa boardului a fost amânată cu câteva zile.

"Sunt mai multe opţiuni. Sigur, şi creşterea TVA este una dintre ele, poate să fie şi o combinaţie de creştere a TVA împreună cu taxa pe veniturile fiecărui salariat... Deci sunt mai multe combinaţii. Îmi este greu acum să vă spun care este soluţia cea mai bună. Cred că în următoarele, eu zic, 14-15 ore vom avea o soluţie rapidă, şi, sigur, aceasta va fi comunicată şi va fi, probabil, atunci discutată mai mult", a spus Tănăsescu, într-o intervenţie la Money Chanel.

El a adăugat că o creştere a TVA va pune presiune pe inflaţie, dar BNR are instrumentele de a se încadra în termenii conveniţi cu Fondul. Varianta creşterii taxelor este luată în calcul şi de partenerii de guvernare ai PDL.

"Nu vreau să anticipez o decizie, dar nu există alte surse importante, decât creşterea cotei unice şi a TVA. S-a încercat evitarea acestui lucru, dar probabil ne vom întoarce la această soluţie", a declarat liderul UDMR Marko Bela.

Scor de 5-4 la Curte

Testul lui Boc la Curtea Constituţională a depins de un singur vot. Zoltan Puskas, judecătorul propus de UDMR, a stricat maşina de vot pe care se baza puterea, votând împotriva reducerii cu 15% a pensiilor şi stabilind scorul la 5-4.

"Niciodată nu am fost rugat de foştii mei colegi din UDMR să votez într-un anume fel. Votul meu a fost dat pe baza convigerii mele juridice, pentru neconstituţionalitate", a declarat Zoltan Puskas.

LA MÂNA PARLAMENTULUI

Tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor riscă să se amâne încă o lună

Anca Simina 

Dacă pensiile vor rămâne neatinse, punerea în practică a tăierii cu 25% a salariilor revine la mâna parlamentului. Deşi nu mai poate fi anulată, măsura riscă să nu mai poată fi aplicată de la 1 iulie, aşa cum calcula guvernul, ci să fie amânată cu cel puţin o lună.

Boc: "Tăierea salariilor poate fi aplicată"

"Potrivit deciziei Curţii Constituţionale, componenta care vizează reducerea salariilor cu 25% în scetorul bugetar nu este afectată, ea poate fi aplicată", şi-a apărat ieri premierul Emil Boc măsura. Opoziţia declară însă deschis că-i va pune piedici în parlament, pentru a o amâna.

"Pentru noi orice zi în plus prin care amânăm aceste reduceri este o zi câştigată", a parat şeful PSD, Victor Ponta. Amânarea este posibilă în condiţiile întrării în vacanţă a parlamentarilor începând de joi. Concret, tranşarea, până miercuri, a legilor austerităţii, în sensul cerut de Curte, are şanse minime.

Astfel, pentru ca salariile aferente lunii iulie să fie tăiate, legea trebuie să ajungă în Monitorul Oficial până joi, iar parlamentul să o modifice în prealabil într-o şedinţă a Camerelor reunite.

Ca textul legii să ajungă în comisiile parlamentare şi apoi în plen este însă nevoie de convocarea Birourilor Permanente reunite ale celor două Camere, care depinde atât de publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curţii, cât şi de voinţa politică a preşedinţilor Roberta Anastase şi Mircea Geoană.

Geoană nu exclude o sesiune extraordinară

Dacă PDL ar vrea legea în plen marţi, Geoană vorbeşte inclusiv de varianta unei sesiuni parlamentare extraordinare care ar duce salariile actuale în prelungiri.

"Vom face birou permanent reunit când va veni motivarea Curţii. Dacă nu se rezolvă până la finalul sesiunii, ne putem gândi şi la o sesiune extraordinară", a declarat ieri preşedintele Senatului.

Un nou hop îl reprezintă însă şi modul cum vor vota parlamentarii puterii, după seria de trădări recente, la moţiune. Pe hârtie puterea mai dispune de 244 de aleşi şi are nevoie de 236 de voturi. Independenţii susţin însă că vor vota şi ei de a - ceastă dată, chiar dacă la moţiune s-au abţinut.

"Moţiunea e una, legiferarea e alt ceva. Suntem de acord cu decizia Curţii şi vom vota pentru", spune liderul deputaţilor independenţi, Eugen Nicolicea.

"Pentru noi, orice zi în plus prin care amânăm aceste reduceri de salarii este o zi câştigată." VICTOR PONTA, preşedintele PSD

EXCEPŢIE

Magistraţii, singurii care rămân cu pensii speciale

Magistraţii-pensionari au fost ridicaţi, oficial, la rangul de privilegiaţi ai sistemului. Curtea Constituţionalăa validat ieri recalcularea pensiilor speciale cerută de guvern, mai puţin pe cele ale judecătorilor, procurorilor şi a magistraţilor Curţii.

"Între magistraţi şi ceilalţi e o diferenţă fundamentală. Ei au statut constituţional, ceilalţi au statut legal. Când ai statut legal, adică înfiinţat prin lege, chiar şi lege organică, poţi umbla la ele oricând. Prin lege modifici, prin lege completezi şi tot prin lege poţi să şi desfiinţezi. Când e statut constituţional nu îl poţi modifica, completa, adăuga, nici desfiinţa prin lege", a militat judecătorul Ion Predescu în numele magistraţilor.

Tot el a explicat şi decizia referitoare la anularea tăierii cu 15% a celorlate categorii de pensii: "Dumneata poţi trece peste faptul că, timp de 30 de ani, omul le-a plătit lună de lună cota de asigurare? Poţi să zici că nu a plătit-o? Sau să zici: «A plătit-o, da’ nu mă interesează?». Păi, nu, nu poţi. Omul a plătit timp de 30 de ani şi i s-au reţinut banii acolo. Că tu (statul - n.r.) i-ai administrat prost e treaba ta".

SCENARII

Executivul analizează şase variante pentru menţinerea deficitului bugetar în ţinta convenită cu FMI, printre care majorarea TVA şi a cotei unice alături de restructurări în sectorul bugetar

Ciprian Mailat

Pentru a ţine deficitul bugetar în ţinta convenită cu FMI, de 6,8% din PIB, guvernul trebuie să reducă cheltuielile cu peste un miliard de euro sau să crească veniturile bugetare.

Andreea Paul Vass, consilier al premierului Emil Boc, ne-a declarat că executivul are în analiză şase va riante de lucru (aşa-numitul plan B - n.r.) care pe lângă scăderea salariilor în sectorul bugetar şi celelalte măsuri de austeritate, cu excepţia celor declarate neconstituţionale, includ majorarea taxelor principale.

BNR nu agreează o creştere de TVA

O majorare a TVA cu cinci puncte procentuale, variantă lansată pe surse, nu e agreată de oficialii băncii centrale, întrucât va avea efecte negative asupra inflaţiei şi va fi resimţită de toată populaţia.

Potrivit ministrului mediului, Laszlo Borbely, pentru ca impactul asupra populaţiei să fie cât mai redus, la produsele de bază TVA va fi păstrat la nivelul actual.

Totuşi, între creşterea cotei unice şi majorarea TVA, cea de-a doua are mai multe şanse de izbândă. Surse guvernamentale ne-au precizat că una dintre variante prevede menţinerea TVA şi a cotei unice doar pentru profit şi majorarea impozitelor pe venituri alături de disponibilizarea a circa 100.000 de angajaţi din sectorul bugetar, din cei 1,29 milioane.

De altfel, chiar şi Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, consideră că trebuie restructurat masiv sectorul bugetar. "Chiar dacă ar fi aprobat Curtea Constituţională reducerea pensiilor, tot trebuia să se facă disponibilizări. Circa 120-130 de mii de oameni vor trebui să fie concediaţi în 12 luni de acum încolo", a declarat Croitoru, citat de ZF.

Dacă guvernul decide să nu modifice TVA şi cota unică, pentru a reduce cheltuielile cu un miliard de euro trebuie daţi afară peste 300.000 de bugetari. De altfel, şi economistul-şef al ING, Nicolaie Chidesiuc, spune că majorarea taxelor nu rezolvă problema deficitului. "Vor fi bani de salarii şi pensii, dar se renunţă la celelalte cheltuieli cu spitalele, şcolile etc." ANDREEA PAUL VASS, consilier al premierului Emil Boc

DEZASTRU ECONOMIC

Privaţii îşi fac cele mai negre scenarii

Teodora Vasâlca

Scumpirea produselor şi serviciilor, extinderea evaziunii fiscale, reducerea investiţiilor şi creşterea şomajului sunt doar câteva dintre efectele din economie pe care le va avea o decizie a guvernului de majorare a taxelor principale. O astfel de măsură va lovi "în moalele capului" companiile, şi aşa slăbite de criză, spun reprezentanţi din mediul privat.

"Producătorii nu au rezerve în profit ca să suporte majorarea TVA. Astfel, produsele şi serviciile se vor scumpi cel puţin cu cât se va mări TVA, ceea ce va duce la o spirală de restrângere a consumului care va lovi producătorii", ne-a declarat Maria Grapini, preşedinta FEPAIUS.

În opinia acesteia, guvernanţii ştiau că măsurile de reducere a cheltuielilor nu vor trece de Curtea Constituţională, dar au preferat o "strategie ipocrită" pentru majorări de taxe şi să aibă linişte de la pensionari, bucuroşi că nu le mai scad pensiile.

Creşterea taxelor îndreaptă economia către "un dezastru", spun alţii. "O creştere a taxelor nu rezolvă nimic, doar amână un dezastru, ne condamnăm la un dezastru economic. Comerţul se va restrânge, iar cheltuielile producătorilor vor urca. Sigur va creşte preţul energiei la consumatorul final", a afirmat Adrian Goicea, country manager al subsidiarei locale a Iberdrola Renovables, citat de Mediafax. De asemenea, economia subterană va câştiga teren, apreciază Goicea.

Investiţiile se mută la vecini

Reprezentanţii companiei de echipamente electrice şi automatizări Eaton Electric anticipează şi reducerea investiţiilor străine sau transferul unor activităţi în state învecinate.

"Ne vor scădea vânzările, ca urmare a reducerii investiţiilor în economie, vom scădea numărul de angajaţi în România şi vom plăti mai puţin la bugetul de stat, prin scăderea profitului şi a personalului", a afirmat Iordan Mincă, director regional de vânzări al Eaton Electric.

Directorul executiv al patronatului din industria cimentului, Ion Crângaşu, a declarat că înainte de a anunţa creşteri de taxe, autorităţile ar fi trebuit să ia măsuri de stimulare a economiei. "Sub nicio formă aceste majorări nu ar avea efecte asupra revenirii economiei", a spus Crângaşu.

Companiile din sectorul transporturilor vor fi nevoite să recurgă la disponibilizări şi reduceri de salarii dacă vor creşte taxele, afirmă reprezentanţii acestora.

Decizia de ieri a Curţii Constituţionale ar putea duce la amânarea tranşei de la FMI, în valoare de 850 de milioane de euro, deprecierea leului, instabilitate politică şi creşterea riscului de ţară, majorarea costurilor de finanţare pentru stat, dar şi a dobânzilor, întrucât Finanţele vor trebui să se împrumute pe termen scurt, lucru care va crea presiune în piaţă, spun economiştii. 24% este nivelul TVA luat în calcul de guvern pentru a menţine deficitul bugetar în ţinta stabilită cu FMI

CURS VALUTAR

Cât de jos va ajunge leul

Moneda naţională îşi va continua deprecierea în perioada următoare, după ce ieri a scăzut până la cel mai mic nivel din ultimele şapte luni comparativ cu cea europeană, la 4,2808 lei/euro.

"Luni bănuiesc că leul va trece de pragul de 4,3 lei/euro, iar în perspectivă ar putea ajunge la 4,4 lei/euro", nea spus Adrian Danciu, analist la SSIF Broker.

Potrivit acestuia, un nivel al euro de 4,4 lei nu va genera probleme mari la nivelul economiei, aşadar cursul ar putea fi lăsat să fluctueze între 4,35 şi 4,4 lei/euro, însă BNR va tempera trendul ascendent peste acest prag.

"E nevoie de stabilitate şi la nivelul creditorilor şi al debitorilor", a explicat Danciu. Un leu mai slab în faţa euro îi va afecta pe importatori, dar şi pe cei care au credite în euro.

Referinţa BNR de ieri a fost cu 4,97 bani mai mare comparativ cu paritatea de joi, de 4,2311 lei/euro. Întârzierea acordării tranşei de la FMI va avea un impact negativ asupra cursului leu-euro.

De la semnarea acordului de împrumut, mai 2009, BNR a cheltuit pentru menţinerea leului peste 5 miliarde de euro, potrivit unor surse din piaţă. Totodată, Bursa de Valori Bucureşti a înregistrat ieri cea mai mare prăbuşire din lume, potrivit Bloomberg.