Majorarea veniturilor angajaţilor la stat de la jumătatea anului se amână, iar erodarea puterii de cumpărare din cauza deprecierii este cu atât mai puternică.

Sărăciţi deja de tăieri salariale, românii sunt obligaţi să îşi vadă puterea de cumpărare măcinată suplimentar de inflaţia care se naşte din depreciere. Dacă ne raportăm doar la datele statistice, majorarea de 8% anunţată pentru bugetari de abia compensează scăderea de 7,3% a leului faţă de euro din 2012, pe care o resimt cel mai puternic românii cu împrumuturi în euro şi câştiguri în lei. Chiar şi celor fără credite, deprecierea le dă bătăi de cap, din cauza scumpirii produselor de import din zona euro, care umplu rafturile magazinelor, dar şi a facturilor cu valori indexate la cursul euro. Promisiuni neonorate Felul în care guvernul Victor Ponta face majorarea indică, însă, că situaţia este mult mai gravă. În primul rând, deşi au fost anunţaţi că vor primi creşterea în luna iunie, bugetarii au fost amânaţi până la prima rectificare bugetară. Pe care, a spus ministrul de finanţe Florin Georgescu, guvernul o va face la finele lui iulie, după discuţiile cu FMI. În plus, din toate categoriile de bugetari, puţini sunt fericiţii care văd creşterea de 8% pe ştate. Pentru profesori majorarea se va face de abia din octombrie, deoarece pentru vacanţa de vară, care durează până în septembrie, aceştia primesc media salariilor acordate pentru lunile lucrate. Totodată, pentru mulţi bugetari, veniturile erau calculate sub formă de salariu de bază şi sporuri. Chiar dacă salariile cresc, sporurile revin mai greu. Angajaţilor Ministerului de Interne li se restituie din iunie jumătate din banii de hrană şi echipamente care nu au mai fost acordaţi în 2011. Nu se ştie însă când va fi restituită cealaltă jumătate şi drepturile restante pentru 2012. Asta înseamnă că, luni bune de acum încolo, bugetarii vor lupta cu inflaţia, iar majorările vor fi doar o slabă compensaţie. Pe piaţa monetară e "jale" mare Leul a pierdut ieri nu mai puţin de 0,84% în faţa euro, până la un nou minim istoric, de 4,6397 lei/euro. Pe pia ţa interbancară, moneda naţională a atins, de asemenea, un minim istoric. Şi cotaţia oficială leu/dolar a fost un nou record negativ: 3,8343 lei/dolar. Nevoia de finanţare a statului nu justifică însă, deocamdată, o intervenţie din partea BNR în favoa rea leului, spun dealerii. Dacă banca centrală va vinde euro pentru a reduce nivelul de lei din piaţă, dobânzile vor creşte, ceea ce înseamnă că statul va fi pus în situaţia de a se împrumuta mai scump. Investitorii speculativi realizează câştiguri importante din depreciere. De fiecare dată când simt că o monedă este vulnerabilă din cauza evoluţiei politice sau economice, aceştia îşi intensifică "atacurile". "Investitorii mizează pe deprecierea monedei", a spus pentru EVZ un dealer din piaţă. Leul a trecut, de altfel, în ultimele luni, prin cel mai lung şir de depreciere şi minime istorice din ultimii ani, evoluţia fiind total decorelată de aceea din zonă. În timp ce ieri euro a crescut faţă de leu cu aproape 1%, forintul s-a depreciat cu doar 0,38%, iar zlotul s-a întărit cu 0,005%. "Cred că leul va fi supus tensiunii întregul an, din cauza alegerilor. După referendumul de duminică putem vedea şi o intervenţie puternică a BNR, ce poate aduce o inversare de trend, deci o apreciere", a spus dealerul. 7,3% este creşterea înregistrată de euro în raport cu leul de la începutul anului şi până ieri Citiţi şi:

• CEA MAI MARE lovitură primită de leu: Prăbuşire de aproape 1% într-o singură zi. UN EURO, 4,6397 LEI!
• Cât de rău ne loveşte la buzunar deprecierea leului