Restricţionarea creditării doar la moneda naţională va face traiul românilor mult mai greu.
O posibilă decizie a bancherilor din Europa de a restricţiona creditele de consum doar în moneda naţională a statelor din Europa Centrală şi de Est ar putea trimite românii să se împrumute din alte surse mult mai scumpe. Discuţia pe această temă s-a ţinut la Atena, în Grecia, unde s-a hotărât eliminarea anumitor tipuri de creditare considerate active toxice. Potrivit analiştilor economici români, o astfel de decizie va face ca respectiva creditare, în lei, în cazul nostru, să devină mai scumpă, pentru că vor trebui acoperite anumite costuri de împrumut.
Efect negativ în economie
Analistul economic Aurelian Dochia crede că efectele asupra economiei româneşti nu pot fi decât negative. „Cererea de consum ar scădea foarte mult, motiv pentru care şi revenirea economiei ar putea fi pusă în pericol”, spune Dochia.
El precizează însă că marii bancheri trebuie să-şi înveţe lecţia pentru faptul că au promovat creditarea în astfel de monede precum francul elveţian, yenul japonez sau dolarul american. Pe de altă parte, reprezentanţi ai bancherilor spun că este practic imposibil ca în UE, unde moneda unică este chiar euro, să impui o astfel de decizie.
Creditarea în moneda naţională a fost intens promovată de oficialii BNR în ultima perioadă. Guvernatorul Mugur Isărescu a recomandat de foarte multe ori ca românii să facă împrumuturi în moneda în care sunt plătiţi. Alţi oficiali ai BNR au avut deseori critici la adresa bancherilor care ţin dobânzile mari la creditele în lei.
Fluctuaţiile valutare ale monedelor exotice împreună cu marjele de risc pe care şi le-au luat băncile în cazul creditelor date au făcut ca ratele să crească foarte mult. Dacă ar fi să comparăm o rată de 100 de franci elveţieni din 2007 cu una de acum, am observa că numai din fluctua ţia valutară aceasta a crescut cu 40%. În schimb, la 100 de dolari majorarea e de 20%, iar la 10.000 yeni japonezi rata s-ar mări cu 55%. Mai mult, restanţele la creditele în „moneda exotică” au cre scut de câteva ori în ultimul an.
Soluţie de avarie: IFN-urile
Condiţiile de creditare în acest caz vor deveni şi mai aspre, ceea ce nu face decât să deschidă noi căi de finanţare pentru instituţii financiare nebancare (IFN). Cum IFN-urile de tip Provident acordă împrumuturi numai în lei, nişa pe care activează se va dovedi una foarte profitabilă, având în vedere că ei acordă credite fără prea multe acte sau întrebări, şi în timp foarte scurt.
„Efectele deciziei sunt greu de calculat. Cererea de consum ar scădea foarte mult, motiv pentru care şi revenirea economiei locale ar putea fi pusă în pericol.“, AURELIAN DOCHIA, analist economic
CÂŞTIGĂTOR
Provident ar putea profita de pe urma hotărârii bancherilor europeni
Unul dintre marii câştigători ai impunerii deciziei de restricţionare a creditelor în anumite valute ar putea fi Provident Financial. Pe piaţa locală, IFN-ul nu are practic concurenţă, având în vedere că dă credite mici, de până în 3.000 de lei, pe o pe rioadă de până într-un an. Singurii lor „inamici” după cum spune şi Vlad Şandru, directorul de comunicare al Provident, ar fi rudele şi prietenii celor care cer împrumuturi.
Compania, intrată pe piaţa de la noi din aprilie 2006, se aşteaptă ca în acest an să treacă pentru prima dată pe profit. Un credit de 1.000 de lei, luat de la Provident, poate ajunge să aibă un DAE de peste 500%, în funcţie de perioada de creditare.
Ce trebuie să ştiţi este că IFN-ul vă cal culează rata pe săptămână nu pe lună, cum fac băncile. Astfel că pentru cei 1.000 de lei luaţi va trebui să returnaţi, după 42 de săptămâni, peste 1.700 de lei, la o rată de 41,4 lei/săptămână. Procedura de a cordare diferă foarte mult de cea a băncii, având în vedere că nici acte nu se cer prea multe, iar banii vă sunt aduşi acasă de un oficial al IFN-ului. La fel se face şi cu plătirea ratei.
