Creditele se scumpesc. Oficial BNR: Dobânda la 10 ani a SUA este considerată barometrul global

Creditele se scumpesc. Oficial BNR: Dobânda la 10 ani a SUA este considerată barometrul globalAngajat la bancă. Sursa foto: Arhiva EVZ

Piaţa de capital are o dimensiune globală, iar creşterea randamentelor obligaţiunilor de stat ale SUA, influențează în mod indirect, o majorare a costurilor creditului în Europa şi în pieţele emergente, afirmă Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), într-un articol de opinie.

Dobânda la 10 ani a SUA este considerată barometrul global

„În mod normal, pieţele şi băncile centrale se mişcă în aceeaşi direcţie, dar nu mereu şi în acelaşi ritm. Când nu o fac, de obicei înseamnă că pieţele anticipează o realitate economică diferită de cea luată în calcul de factorii de decizie.

Dobânda la 10 ani a SUA este considerată barometrul global al costului capitalului. În mod tradiţional, aceasta reflectă atât politica monetară a Fed, cât şi aşteptările pe termen mai lung ale investitorilor privind spre exemplu inflaţia şi creşterea economică.

Deşi în ultimul an băncile centrale din economiile dezvoltate au redus dobânzile cheie, dobânzile obligaţiunilor guvernamentale au crescut. Economia reală resimte puţin sau deloc reducerea dobânzilor de către băncile centrale, iar costurile de finanţare pentru companii şi gospodării au rămas ridicate.

Piaţa capitalului este globală, iar creşterea randamentelor titlurilor de stat americane antrenează, în lanţ, scumpirea creditului în Europa şi în pieţele emergente. Pieţele financiare par decuplate de băncile centrale, investitorii anticipând că politica monetară restrictivă va fi menţinută pentru mai mult timp”, a subliniat Cristian Popa, în articolul intitulat „Când America strănută, restul lumii răceşte”.

Președintele SUA, influență ascendentă în dinamica inflației

Conform acestuia, o parte din explicație se datorează întoarcerii lui Donald Trump la Casa Albă.

„Deşi noul preşedinte vine cu multe politici liberale, dereglementare, pro-business şi pro-libertate individuală, retorica protecţionistă, promisiunile privind tarife vamale punitive şi o posibilă reducere drastică a imigraţiei sunt factori care ar putea influenţa ascendent dinamica inflaţiei.

Costurile de producţie ar putea creşte, forţa de muncă s-ar restrânge, iar Fed ar putea fi nevoită să menţină o politică monetară restrictivă pentru mai mult timp decât se anticipa anterior. Măsurile protecţioniste duc la scumpiri, deci inflaţie”, a mai afirmat Cristian Popa.

Trezoreria SUA emite cantități record de titluri de stat

În viziunea sa, o altă explicație ar fi că Trezoreria Statelor Unite emite cantități record de titluri de stat pentru a acoperi un deficit bugetar semnificativ, estimat la aproximativ 6,5% din PIB în 2024 (pentru 2025, se preconizează că va ajunge aproape de 2 trilioane de dolari, conform CBO). În același timp, cumpărătorii tradiționali au redus expunerea sau solicită randamente mai mari pentru a justifica și a compensa o inflație anticipată mai ridicată.

„Pe scurt, cererea nu ţine pasul cu oferta, aşa că preţurile obligaţiunilor scad, iar randamentele cresc. Investitorii sunt astăzi mai sceptici decât în trecut în ceea ce priveşte capacitatea SUA de a rezolva problema deficitului. În plus, finalizarea programelor de relaxare cantitativă (QE) a eliminat unul dintre cei mai mari cumpărători de titluri de stat americane: Rezerva Federală. În trecut, Fed absorbea o bună parte din datoria emisă, limitând astfel creşterea randamentelor.

Acum, însă, vorbim despre o înăsprire cantitativă (QT), opusul relaxării, ceea ce agravează presiunile pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale. Cu băncile centrale care nu mai cumpără obligaţiuni şi, în unele cazuri, vânzând active, investitorii privaţi trebuie să absoarbă un volum şi mai mare de datorie”, a mai spus oficialul BNR.

Creșterea randamentelor obligațiunilor de stat indică o creștere a compensației adiționale

Potrivit părerei sale, creșterea randamentelor obligațiunilor de stat indică, de asemenea, o creștere a „term premium”, adică a compensației adiționale solicitate de investitori pentru a deține datorie pe termen lung.

Conform acestuia, problema dobânzilor ridicate nu se limitează doar la Statele Unite. Randamentele obligațiunilor din Germania și Franța au crescut, iar cele din Marea Britanie au atins un nivel maxim care nu a mai fost observat din 2008.

În piețele emergente, majorarea dobânzilor în SUA determină o migrare a capitalului. Raționamentul este simplu: de ce ar alege cineva să împrumute un stat emergent la o dobândă de 6%, când poate obține un împrumut de la SUA la 4,5%? Capitalul se îndreaptă către locurile unde este cel mai bine recompensat, subliniază Cristian Popa.

Guvernele cu datorii mari, costuri de refinanțare în creștere

În plus, guvernele cu datorii mari se confruntă deja cu costuri de refinanțare în creștere, iar investitorii încep să își pună întrebări cu privire la sustenabilitatea acestor datorii. Acesta este mecanismul piețelor de a sancționa și corecta excesele.

La începutul anului 2024, piețele se așteptau la o politică monetară mai relaxată, cu multiple reduceri ale ratelor dobânzilor, însă acest lucru s-a realizat doar parțial. În prezent, investitorii percep o menținere a unei politici monetare mai restrictive. Astfel, piețele au trecut de la un sentiment optimist la unul pesimist, conform sursei menționate.

Cristian Popa / Sursa foto: Facebook

Dacă factorii ciclici au contribuit la scăderea inflației în ultimii doi ani, cei structurali o determină să crească (deficite, conflicte, tranziția ecologică, demografie). Prin urmare, forțele fundamentale care susțin creșterea randamentelor nu vor dispărea în curând.

Banca Federală a SUA, dobânda de politică monetară prudentă

Politicile fiscale expansioniste sunt în trend, protecționismul este la ordinea zilei, iar tensiunile geopolitice continuă să escaladeze. Disputele comerciale ar putea să se intensifice, ceea ce ar putea genera presiuni inflaționiste mai mari, dobânzi mai ridicate și o creștere economică mai lentă. Băncile centrale nu au altă opțiune decât să rămână prudente. Rămâne de văzut dacă piețele financiare au anticipat corect viitorul.

Reprezentantul BNR afirmă că, după întâlnirea de miercuri, 29 ianuarie, Fed pare să fi adoptat o abordare mai prudentă, decizând să păstreze dobânda de politică monetară în intervalul 4,25% – 4,50%.

Recomandările noastre