Data oficială a Crăciunului a fost stabilită prima oară pe 25 decembrie în anul 350, de către episcopul Romei, Papa Julius I. În tradiția românescă, copacul cu frunza veșnic verde trebuie păstrat până la Sfântul Ion, pe 7 ianuarie, pentru ca prosperitatea să abunde în casă tot timpul anului. În multe zone ale țării, casele sunt decorate cu crenguțe de brad. Potrivit ritualului neoș, crenguțele simbolizează bucuria, sănătatea și longevitatea.

Culoarea roșie este asociată cu sângele lui Hristos

Roșul, verdele și auriul sunt considerate culori tradiționale. Verdele simbolizează viața și renașterea, roșul este asociat cu sângele lui Hristos, în timp ce auriul este considerat simbolul luminii și bogăției. Tradiția spune că aceste trei nuanțe trebuie să se regăseacă în podoabele alese pentru decorararea pomului, țara care a avut această minunată idee fiind Germania. Beteala cu care se împodobește bradul și cu care se decorează casa de Sărbători a fost inventată în anul 1610, tot în Germania, de către o persoană rămasă anonimă. La acea vreme, era confecționată din argint pur. Conform tradiției, împodobirea pomului trebuie să aibă loc în noaptea dinspre 24 și 25 decembrie.

Opt ani sărbătoarea Crăciunului a fost interzisă în Anglia

În multe țări, încă se consideră că Moș Crăciun este cel care aduce bradul copiilor. Se spune ca nasul roșu al lui Rudolph, renul care conduce săniuța, are rolul de a-i lumina traseul Moșului în noaptea de Ajun. Celebrul costum rosu a fost creat de către un caricaturist pe nume Thomas Nast, în anul 1860. Instalația electrică pentru brad a fost inventată de catre Edward Johnson, în anul 1882, iar prima felicitare de Crăciun din lume a fost tipărită în anul 1846, la Londra. Poate pare incredibil în zilele noastre, dar celebrarea Crăciunului a fost interzisă, în anul 1552, în Anglia, de către puritani. Obiceiul a fost reluat abia în 1660, odată cu instalarea în tron a lui Charles al doilea.

Cum intră Moș Crăciun pe horn

Specialiștii au făcut tot soiul de calcule amuzante și au descoperit că dacă fiecare copil din lume și-ar dori de la Moș Crăciun o simplă ciocolată de 100 de grame, sania acestuia ar cântări în jur de 240 de tone și ar avea nevoie de mai mult de 1000 de reni pentru a o deplasa în toate colțurile lumii. Moșul este nevoit să parcurgă, în noaptea de Ajun, aproximativ 600 de milioane de kilometri pentru a putea împărți cadourile copiilor care îl asteaptă în întreaga lume. Moșul lucrează 31 de ore în acea noapte, întrucât ține cont și de diferența de fus orar.

Deși cele mai multe țări ale lumii consideră că mâncarea preferată a Moșului este laptele cu biscuiți sau fursecuri, unele regiuni au alte păreri. De exemplu, locuitorii Irlandei asteaptă Moșul cu o halbă de bere Guiness, băutură traditională a țării. În Suedia, copiii așează budincă de orez lângă brad, pentru a-l ospată pe Moș. În alte zone ale lumii, se lasă chiar și morcovi pentru renii săniuței. Este de înțeles astfel de ce are Moșu’ burtica atât de mare! Se spune că bătrânelul intră pe hornul casei pentru a lăsa cadourile pentru copiii cuminți sub brăduț. Dacă te întrebi cum de încape prin cele mai mici și înguste cotloane ale caselor, află că are puterea magică de a se transforma  într-un elf, care se poate strecura rapid peste tot, la nevoie.

În ciuda faptului că se consideră că pe 25 decembrie sărbătorim nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, nu există nicio mențiune în Biblie care să confirme această dată.

Te-ar putea interesa și: