COVID și Anarhie: America este lovită de Șantajul lui Mao

COVID și Anarhie: America este lovită de Șantajul lui Mao

Evenimentele care se petrec acum în America nu reprezintă o premieră în istoria mondială. Ele par copiate la indigo după revoluțiile comuniste.

O analiză de Daniel Ashman pentru American Thinker.

Tocmai am terminat de citit o biografie a lui Mao de Jung Chang, și am făcut-o la momentul potrivit. Asemănările dintre răspunsul guvernului la COVID-19 și lucrurile demente pe care le-a făcut Mao sunt uimitoare.

Izolarea nu urmărește să ne protejeze de COVID-19; este un șantaj maoist, o acapare de putere în stil comunist.

Ne puteți urmări și pe Google News

Pe de o parte, ceea ce a făcut Mao în China nu se putea întâmpla aici, deoarece, în primul rând, sunt prea mulți americani care refuză spiritul de turmă, și, în al doilea rând, avem arme. Așa cum a explicat Chang: „controlul armelor era foarte strict” sub Mao.

Însă, pe de altă parte, tacticile utilizate azi de către guvernul american, sunt similare cu lucrurile pe care le-a făcut Mao. Iată patru aspecte ale acestui adevăr:

1. Distrugerea inamicilor interni

Mao nu a acționat pentru binele Chinei. Pe el l-a interesat doar cum să câștige puterea și să distrugă orice chinez care îi stă în cale.

Naționaliștii chinezi nu au părut niciodată că înțeleg această abordare. naivitatea lor i-a făcut vulnerabili, ducând la distrugerea și exilarea lor.

În anii 1930, China se afla în război cu Japonia. Totuși, China nu era unificată sub un guvern unic. Partidul Comunist Chinez (PCC) coexista alături de o zonă mai puternică, controlată de naționaliști.

Naționaliștii aveau de ales: se puteau concentra pe eliminarea PCC sau se puteau alia cu PCC pentru a apăra China de Japonia. Au ales-o pe a doua.

Naționaliștii au luptat împotriva Japoniei, dar PCC nu. Chang explică faptul că Mao „le-a spus oamenilor săi că Generalissimo era dușmanul suprem... Armata Roșie trebuie să lovească trupele naționaliste care stăteau în calea expansiunii sale.”

Republicanii au și ei aceeași dificultate de înțelegere a strategiei Democrate. Republicanii încearcă în continuare să se alieze cu Democrații pentru a combate amenințările care ne vizează pe toți.

Din punct de vedere moral, este corect. Din punct de vedere tactic, este catastrofal. Democrații sunt gata să dea foc Americii din temelii dacă trebuie să câștige puterea totală.

Acest lucru s-a văzut în regimul de izolare. A fost rău pentru America, dar au făcut-o pentru că îi lovea pe oamenii MAGA (Make American Great Again) mai tare –  clasa de mijloc, întreprinzătorii locali – în timp ce Democrații asistați social sau din elitele corporatiste primesc ajutoare de la stat și trec cu bine.

2. Mantre

Mao folosea anumite fraze pentru a controla șabloanele de gândire ale chinezilor.

De pildă, Chang scrie: „Elogiile la adresa lui Mao au dominat tot mai mult textele din manualele școlare, din presă și din orice sferă care afecta mințile opiniei publice, așa că oriunde îți întorceai ochii dădeai peste slogane care îl preaslăveau, și de câte ori răsuna un cântec, era în genul celui numit: Tata e apropiat, Mama e apropiată, dar nici unul nu este mai apropiat ca Tovarășul Mao”.

Izolarea COVID-19 a folosit câteva idei în acest sens. Astăzi, avem expresiile „aplatizarea curbei” și „distanțare socială”. Când dau drumul la radio aici în Massachussets, le aud la sfârșitul oricărei reclame.

Această este spălare a creierului. Frazele s-au golit de sens.

Ideea din spatele „aplatizării curbei” era de a nu se ajunge ca spitalele să fie suprapopulate. Dar spitalele nu sunt suprapopulate în America. Nici pe departe. De aceea, aplatizarea curbei și-a pierdut sensul.

Iar falimentul total al „distanțării sociale” poate fi văzut astăzi în revoltele scăpate de sub control. Nici vorbă nu mai este de distanțare.

Așa că aceste expresii populare, repetate peste tot, nu au nici un sens. Totuși, ele continuă să fie repetate ad nauseam. Este un exercițiu pentru disciplinarea minții să fie controlată și a pune în aplicare o politică absurdă.

Mao ataca pe oricine nu îl urma cu entuziasm, cu expresii precum „dreptiști”, „contrarevoluționari” sau „slugile capitaliștilor” și cerea organizarea de „ședințe autocritice” pentru „deviaționiști”.

Ei bine, astăzi este mai bine să-ți pui masca pe nas; altfel, te poți aștepta să fii numit „iresponsabil” sau chiar acuzat că o „omori pe mamaie”.