Efectele pe care le-a generat pandemia sunt încă vizibile în cabinetele medicilor din întreaga lume. Pe lângă numărul mare de decese și a efectelor economice, epidemia și-a pus amprenta și asupra condiției medicale.
Una din urmările pandemiei constă în scăderea vârstei la care pacienții sunt diagnosticați cu coxartroze. Afirmația aparține doctorului Robert Apostolescu, medic primar ortoped specializat în chirurgia șoldului și a genunchiului.
Pandemia încă ne bântuie
Doctorul atrage atenția asupra faptului că numărul cazurilor de coxartroză în rândul persoanelor de cel mult 40 de ani a crescut semnificativ după infectarea cu Covid-19.
„În urma valului de Covid-19, a fost înregistrat un număr semnificativ mai mare de cazuri de coxartroză la persoanele tinere, iar cei mai mulți dintre aceștia au dezvoltat necroza capului femural. Am efectuat numeroase intervenții chirurgicale la pacienți în jurul vârstei de 40 de ani după infectarea cu Covid-19", a precizat Dr. Robert Apostolescu.
Necroza capului femural se produce atunci când articulația șoldului nu este suficient irigată de sânge pentru a funcționa corespunzător. În aceste condiții, osul din partea superioară a femurului se deteriorează și începe să moară.
În mod normal, sunt predispuși pacienții care suferă și de alte afecțiuni medicale printre care Cheson, Gaucher sau cele care pot duce la apariția necrozei ischemice sau persoanele care au avut luxații ori fracturi de șold.
Lista pacienților predispuși la această afecțiune
Lista pacienților predispuse la această afecțiune este completată de persoanele care au utilizat pe termen lung medicamente corticosteroide. Medicamente care sunt recomandate pentru tratarea astmului sau a artritei reumatoide.
Medicamente care de altfel au fost administrate în pandemie pentru gestionarea simptomelor sindromului de detresă respiratorie acută respectiv prevenirea leziunilor pulmonare acute.
„De asemenea, se includ în această categorie și persoanele care au utilizat pe termen lung medicamente corticosteroide, care sunt, în mod normal, prescrise pentru tratamentul astmului sau al artritei reumatoide. În timpul pandemiei, aceste medicamente au fost administrate pacienților pentru gestionarea simptomelor sindromului de detresă respiratorie acută și prevenirea leziunilor pulmonare acute.
Astfel, cercetările au arătat că nu poate fi exclusă posibilitatea ca acest tratament, care a fost eficient pe termen scurt, să aibă un impact asupra sănătății pe termen lung a pacienților”, arată Dr. Robert Apostolescu.
Sursă: Oleksii Synelnykov | Dreamstime.com
Perioada de recuperare durează chiar și câteva luni
În fazele avansate ale necrozei aseptice a capului femural, singurul tratament care mai poate da roade este intervenția chirurgicală. În situația în care afecțiunea este depistată din timp, atunci se poate acorda tratament fără a mai fi nevoie de înlocuirea articulației șoldului.
De exemplu, decompresia capului femural sau oxigenoterapia hiperbară sunt metode eficiente pentru a opri evoluția coxartrozei. Perioada de recuperare după intervenția de decompresie a capului femural se întinde pe durata câteva luni. Pacienții sunt nevoiți să folosească cârje pentru a ridica presiunea de pe articulațiile de șold, potrivit stiripesurse.ro.