În economie, o asigurare de șomaj mai generoasă duce la perioade de șomaj mai îndelungate.

Garanțiile implicite ale guvenului acordate instituțiilor financiare le fac pe acestea să își asume riscuri și mai mari.

În sănătate, țigările cu cantități mai mici de gudron produc mai multe cazuri de cancer de plămâni, iar gustările hipocalorice îi îngrașă pe oameni.

Măsuri sau sfaturi medicale bine intenționate pot adesea duce la schimbări de comportament și un rezultat inferior situației în care nu s-ar lua nici o măsură.

O intervenție politică bine intenționată, care agravează o situație, este cunoscută drept „efectul cobra”.

În epoca dominației britanice din India, guvernul britanic a vrut să reducă numărul de cobre din Delhi. Guvernul a oferit o primă pentru fiecare cobra moartă. La început, programul părea să dea roade – până când oamenii au început să crească cobre pentru a le vinde. Delhi a avut în curând mai multe cobre decât la începutul programului.

Chinezii au cunoscut o catastrofă bine intenționată similară în 1958. Campania celor Patru Dăunători a încercat să distrugă țânțarii, rozătoarele, muștele și vrăbiile, considerate responsabile de transmiterea bolilor.

Măsurile de eliminare a acestor dăunători au dus la înmulțirea altor dăumători, care fuseseră anterior prada celor distruși. Acest lucru a dus la o pierdere masivă a recoltelor, provocând marea foamere chineză, care a ucis între 15 și 45 de milioane de oameni – cu mult mai mult decât cei Patru Dăunători.

Simlările experților legate de COVID-19 au fost greșite și iar greșite. Estimând inițial două milioane de americani morți, chiar cu aplicarea măsurilor de distanțare socială, simulările IHME (Institute of Health Metrics and Evaluation) au fost între timp drastic reevaluate de două ori, până la 60.000 de morți.

Deși COVID-19 este o boală serioasă, care a ucis deja zeci de mii de americani, datele arată că majoritatea zdrobitoare a omenilor nu au un risc semnificativ de a muri de COVID-19.

Recentul studiu al Stanford estimează rata mortalității între 0,1 și 0,2%, de 20 până la de 30 de ori mai mică decât estimările care au motivat restricțiile și izolarea.

Marea majoritate a acestor decese (99,2%) prezentau o maladie subiacentă. Iar pe baza unei analiza a datelor pentru regiunea New York, tinerii și copiii în stare de sănătate bună nu au aproape nici un risc de boală gravă din cauza COVID-19.

În acest timp, din cauza acțiunilor împotriva COVID-19, numeroase măsuri preventive în materie de îngrijiri de sănătate au fost anulate, șomajul escaladează până la cotele Marii Crize și lumea a treia este amenințată de foamete masivă – foamete care, potrivit ONU, ar putea ucide sute de milioane de persoane.

Când timpul va trece și isteria va da înapoi; când va deveni clar că mai puțini americani au murit de COVID-19 decât de o varietate de alte probleme abordabile; și când un număr fără precedent de americani vor muri de deznădejde, în mare parte din cauza modului de reacție împotriva COVID-19, va fi acela momentul nostru de „efect cobra”?

Și dacă este așa, vom recunoaște că am fost antrenați de gândirea de grup, arătându-i cu degetul și acuzându-i pe disidenți?

Sau vom fi ca studenții din clasa profesorului meu, înșelându-ne din nou și crezând că avem curajul și independența de gândire pentru a rezista unei gloate cu care am mers umăr la umăr cu foarte puțin timp în urmă?

Nu este prea târziu pentru a ne elibera și pentru a reflecta. Să nu ne temem de disidenți!

Să nu ne temem de adevăr și de unde ne-ar putea duce acesta!