Este adevărat că o atenție sporită este bine să fie acordată în această perioadă activării planurilor contingente din BCP și din planurile de risc, dar la fel de importantă este analiza și impactul politicilor fiscale pe care fiecare companie le are implementate. Se anticipează o scădere mai mult sau mai puțin pronunțată a afacerilor, în mod evident anumite industrii urmând să fie afectate mai mult decât altele.

Într-un astfel de context este esențială păstrarea unei economii funcționale atât la nivel macro, cât și microeconomic, axată pe menținerea unui nivel corespunzător de lichiditate la un cost suportabil pentru toți actorii din economie, pe asigurarea menținerii veniturilor populatiei (indiferent dacă aceștia sunt salarizați sau persoane fizice autorizate) reprezentând poate factorul principal pentru relansarea consumului și redresarea sectoarelor afectate.

Lipsa veniturilor poate bloca economia

Cu alte cuvinte, lipsa de venituri a populației ar putea duce la o blocare a majorității sectoarelor economice, de la sistemul bancar, comerț, logistică până la servicii care ar duce la blocarea altor sectoare auxiliare cu efect de bumerang asupra veniturilor la bugetul de stat (afectând, evident, nu numai investițiile guvernamentale, ci și întregi sectoare esențiale care sunt finanțate direct de bugetul de stat).

Autoritățile au comunicat că sunt în căutarea unor măsuri care să reducă impactul situației actuale asupra economiei. O primă masură anunțată este amânarea la plată a taxelor și impozitelor locale, însă o astfel de masură nu poate reprezenta o soluție pentru ceea ce se anticipează a fi impactul pe termen mediu sau scurt al situației actuale.

Ce se va întâmpla cu taxele?

Rămân totuși neabordate impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venit și taxele salariale și nu numai. O amânare sau eșalonarea la plată a unora din aceste taxe și impozite ar putea reprezenta o soluție sustenabilă pentru îmbunătațirea capitalului de lucru al companiilor și pentru evitarea blocajelor la plată și intrarea în insolvență.

Aceste măsuri ar trebui să aibă la bază un criteriu esențial cu impact direct asupra companiilor și al economiei, respectiv menținerea de lichidități în economie, evitarea blocajelor la plată, menținerea locurilor de muncă.

Dreptul de deducere TVA

Impactul major atât asupra lichidităților companiilor, cât și asupra bugetului de stat provine din valoarea taxelor și impozitelor salariale și a taxei pe valoarea adăugată. De reținut una din măsurile fiscale deja implementate în trecut în materie de TVA, respectiv sistemul de TVA la încasare.

În câteva cuvinte, acest sistem presupune că obligația de declarare și plată TVA către bugetul de stat intervine la momentul încasării facturilor de la clienți. Implicit, dreptul de deducere TVA în cazul achizițiilor intervine la momentul plății facturilor către furnizori.

Cash flow

Un astfel de sistem este extrem de benefic întrucât are un impact direct strict asupra cash flow-ului companiilor deoarece contravaloarea TVA din facturi nu reprezintă niciun venit și nicio cheltuială, fiind doar o taxă datorată bugetului de stat.

În prezent, acest sistem poate fi implementat doar de IMM-urile a căror cifră de afaceri nu depășește suma de 2.250.000 lei (aproape 500.000 EUR). Totuși, extinderea posibilității aplicării acestui sistem la nivelul tuturor contribuabililor, persoane juridice, din România, ar putea să diminueze impactul în cashflow al acestora.

Apoi, considerând că platforma este deja aplicabilă anumitor contribuabili, extinderea acestui sistem ar putea fi realizat fără impedimente la nivelul autorităților, fiind ușor de implementat, astfel încât obiectivul final să rămână continuarea încasărilor din TVA la bugetul de stat și evitarea blocajului la nivel de companii.

Punctul de vedere menționat mai sus aparține consultanților Cromwell Evan Global&avocaților Vernon|David.