Cotropirea Europei. Înainte de exodul refugiaților, Germania primise peste 213.000 de cereri de azil

Miniștrii de Justiție și Interne din statele UE discută, azi, la Bruxelles, despre schema de redistribuire a 160.000 de imigranți, în ajunul summit-ului extraordinar al șefilor de stat sau de guvern, pentru a găsi soluții la criza imigranților.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, se aşteaptă ca miniştrii de Interne să ajungă la un acord. „Vor exista unele discuţii, dar în final va fi un acord privitor la relocarea a 160.000 de refugiați, de migranţi”, a spus Schulz.

Europa divizată

Cancelarul german, Angela Merkel, le-a cerut liderilor europeni să-și asume responsabilitatea comună, pentru a soluţiona criza. Conform Eurostat, țările membre au primit 213.200 de cereri de azil, între aprilie-iunie 2015, cu 85% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Germania a înregistrat cel mai mare număr de cereri de azil, în trimestrul doi din 2015, respectiv 80.900 de cereri, adică 38% din totalul cererilor, urmată de Ungaria, cu 15%, și Austria, cu 8%. Angela Merkel şi preşedintele francez, François Hollande, se vor adresa împreună Parlamentului European, în 7 octombrie, în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg. Germania a anunțat că nu va primi imigranți economici, ci doar refugiați din calea războiului.

Povești de antreprenori: Ionel Burtea a început cu un hectar de fructe de pădure și a ajuns la afaceri de peste 8 milioane de euro

De ce a început Gheorghe Gheorghiu-Dej desprinderea de URSS? Află răspunsul din noul număr „Evenimentul Istoric”

Poziția României la JAI

La reuniunea JAI, România va avea același mandat. Ministrul Gabriel Oprea a amintit, ieri, „contextul de securitate foarte complicat din regiune” şi a spus că mandatul cu care pleacă la Consiliul JAI este neschimbat. „Am acelaşi mandat. Suntem de acord cu ceea ce am promis şi ne-am luat angajamentul, în aprilie, de a primi în România în mod voluntar 1.785 de migranţi şi nu suntem de acord cu cotele obligatorii”, a explicat Oprea.

Patru state est-europene (Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria) se opun cotelor obligatorii. Miniștrii de Externe din aceste țări au discutat, ieri, la Praga, cu președinția luxemburgheză a UE despre acest subiect.

Ne pregătim cu legi și corturi

Ministerul de Interne a anunțat, ieri, că a inițiat un proiect de lege prin care propune înăsprirea pedepselor pentru traficanții de migranți. Potrivit acestui act, traficul de migranți săvârșit în scopul obținerii unui folos patrimonial sau când se desfășoară prin mijloace care pun în pericol viața, integritatea sau sănătatea migrantului, ori când acesta este supus la tratamente inumane, se va sancționa cu o pedeapsă care poate ajunge până la 12 ani de închisoare și interzicerea unor drepturi. Tot ieri, Primăria comunei timișene Moravița a pus la dispoziția autorităților șapte hectare de teren pentru a fi transformate în spațiu de campare pentru un eventual val de migranți. (Georgeta Ghidovăț)