Cotaţiile petrolului au scăzut masiv după negocierile privind Iranul. Situaţia tensionată din Orientul Mijlociu

Cotaţiile petrolului au scăzut masiv după negocierile privind Iranul. Situaţia tensionată din Orientul Mijlociupetrol Strâmtoarea Ormuz / sursa foto: arhiva EVZ

Preţurile petrolului au înregistrat o scădere accentuată, pierzând aproape 5% în cursul şedinţei de luni. Această evoluţie a fost determinată de declaraţiile preşedintelui american Donald Trump, care a afirmat că este foarte puţin probabil să ordone noi atacuri asupra Iranului, atât timp cât negocierile pentru încheierea conflictului avansează. Deşi riscurile geopolitice din Orientul Mijlociu rămân extrem de vizibile, investitorii au reacţionat prompt la semnalele venite din zona diplomatică, conform informaţiilor transmise de Reuters.

Cotaţiile petrolului au scăzut masiv după negocierile privind Iranul. Situaţia tensionată din Orientul Mijlociu

Impactul s-a resimţit rapid pe pieţele internaţionale, unde contractele futures pentru petrolul Brent au coborât cu 4,65%, până la valoarea de 93,75 dolari pe baril, după ce în timpul şedinţei atinseseră un minim de 92,80 dolari. În acelaşi timp, petrolul american WTI a înregistrat o ieftinitre de 3,51%, ajungând la 87,64 dolari pe baril.

Această dinamică vine pe fondul unei perioade deja dificile pentru piaţa energetică. Săptămâna trecută, sortimentul Brent a consemnat o pierdere de 16%, reprezentând cel mai sever declin săptămânal de la începutul pandemiei de COVID-19.

„Acest lucru pare să fi încurajat vânzările, pe fondul perspectivelor de pace, chiar dacă luptele propriu-zise nu încetinesc”, au explicat analiştii TACenergy.

petrol

Petrol. Sursa foto: AI

Negocieri tensionate şi riscuri majore de securitate în regiune

Agenda politică rămâne una încărcată. Donald Trump are programată o întâlnire cu premierul Qatarului, stat care joacă un rol esenţial de mediator în aceste discuţii. Cu toate acestea, surse diplomatice din rândul oficialilor americani şi ai statelor din Golf privesc cu prudenţă situaţia, considerând puţin probabilă semnarea unui acord iminent.

În paralel, poziţia Teheranului rămâne fermă. Un înalt oficial iranian a avertizat că regimul nu se va aşeza la masa negocierilor până când Washingtonul nu va adopta măsuri concrete pentru îndeplinirea celor şapte condiţii stabilite anterior în cadrul unui acord interimar semnat în luna iunie.

Situaţia din teren continuă să menţină gradul de alertă la cote ridicate. O conductă petrolieră situată în Arabia Saudită, în zona Medina, a fost lovită, din fericire fără a înregistra victime sau întreruperi în fluxul operaţional. Totodată, rebelii Houthi au revendicat un atac direct asupra sediului companiei Saudi Aramco din Riad, iar rapoarte recente indică noi incidente navale în apropierea strategică a Strâmtorii Ormuz.

Ofertă excedentară şi creşterea producţiei OPEC

Dincolo de factorii geopolitici, presiunile exercitate asupra cotaţiilor sunt amplificate de fundamentele economice şi de semnele clare ale unei oferte excedentare la nivel mondial. Datele publicate de JPMorgan arată că surplusul global de petrol a fost estimat la aproximativ 1,4 milioane de barili pe zi în cursul lunii octombrie, această dinamică fiind alimentată şi de contracţia cererii generată de nivelul ridicat al preţurilor.

Pe partea de producţie, datele dintr-un sondaj realizat de Reuters relevă că cele 11 state membre ale cartelului OPEC şi-au majorat producţia în octombrie cu 1,38 milioane de barili pe zi, ajungând la un total de 22,87 milioane de barili pe zi. Această creştere a fost susţinută în mod covârşitor de state precum Arabia Saudită, Kuweit şi Irak.

În completarea acestor date, experţii de la Morgan Stanley au atras atenţia asupra slăbirii evidente a pieţei fizice a petrolului. Cotaţia Dated Brent a coborât sub nivelul contractelor futures pe termen scurt, aspect interpretat de specialişti drept un indiciu clar al diminuării presiunior asupra aprovizionării globale.

La nivelul Statelor Unite, situaţia stocurilor guvernamentale reflectă o tendinţă istorică de scădere. Rezervele strategice de petrol au ajuns la 279,5 milioane de barili, marcând cel mai redus nivel înregistrat începând din luna octombrie 1982, conform rapoartelor oficiale publicate de Departamentul Energiei.