Există mai multe urme pe care infectarea cu coronavirus le lasă asupra organismului, după vindecare. O formă de recuperare vizează efectele respiratorii. Mihaela Mihăescu, specialist în fiziokinetoterapie, afirmă că „recuperarea medicală nu salvează viața, dar recuperarea medicală îți dă viața înapoi.”

Cei care au probleme de respirație pot să apeleze la recuperare, pentru a reveni la ritmul avut înaintea contractării coronavirusului. „Reabilitarea respiratorie este o metodă terapeutică bazată pe dovezi, realizată de o echipă multidisciplinară, care se adresează pacienților, în principal, cu dispnee (greutate în respirație) și scăderea toleranței la efort de cauză respiratorie. Aceasta ajută, alături de medicamente, la scăderea senzației de lipsă de aer și la creșterea capacității de exercițiu”, a spus Mihaela Mihăescu, pentru Pro TV.

„Pacienții pot învăța exercițiile în perioada de ambulator și le pot continua acasă”

Deocamdată nu s-a putut stabili impactul pe termen mediu și lung pe care îl are infectarea cu coronavirus asupra sistemului respirator și asupra altor organe, la pacienții vindecați. Conform studiilor făcute de cercetători, aproximativ un sfert dintre pacienți rămân cu sechele respiratorii, având capacitatea pulmonară redusă cu aproximativ 20-30%!

„Cel mai mult, specialiștii în fiziokinetoterapie se adresează pacienților aflați în ambulatoriu, care vin la ședințele de recuperare medicală în mod regulat. Un avantaj foarte mare al recuperării respiratorii îl reprezintă colaborarea cu pacienții la domiciliu. Pacienții pot învăța exercițiile în perioada de ambulator și le pot continua acasă, atâta timp cât este necesar. Kinetoterapeutul mai poate ajuta pacienții acasă, în condițiile în care aceștia nu se pot deplasa până la o secție de recuperare medicală”, a mai precizat Mihaelă Mihăescu.

Simptomatologia pacientului cu patologie pulmonară:

– dispnee,
– oboseală/fatigabilitate,
– limitarea capacității de efort,
– limitarea în desfășurarea activităților cotidiene.

Recuperarea pacienților post-COVID, din punct de vedere respirator, vizează:

– recuperarea respiratorie propriu-zisă, în urma infecției COVID,
– recuperarea complicațiilor date de imobilizarea prelungită, cum ar fi hipotrofia musculară sau neuropatiile,
– recuperarea capacității de efort și îmbunătățirea calității vieții.

 Parametrii care se studiază la includerea într-un program de reabilitare respiratorie sunt:

– măsurarea funcției pulmonare și a musculaturii respiratorii,
– cuantificarea simptomatologiei și a calității vieții,
– identificarea pragului de toleranță la efort (test de mers de șase minute cu monitorizarea saturației de oxigen),
– evaluarea calității vieții (chestionare specifice),
– determinarea gradului de dispnee (scala BORG), teste funcționale respiratorii (spirometrie),
– evaluarea impactului global al bolii (indicele BODE),
– evaluarea gradului de anxietate și depresie.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE