LA LIBRE BELGIQUE: Vizat de o nouă polemică, Donald Trump se înfurie pe democrați Donald Trump a denunțat vineri drept o "mascaradă" a informațiilor provenite de la propriile servicii de informații potrivit cărora rușii sunt din nou la lucru, în mod subteran, pentru a-l ajuta să câștige alegerile prezidențiale. “O altă campanie de dezinformare este lansată de democrații din Congres care susțin că rușii mă preferă pe mine mai curând decât pe unul din democrații-care-nu-fac-nimic”, a scris pe Twitter miliardarul republican. “Mascarada numărul 7!”, a adăugat el, fără a explica această cifră.
Această polemică dă senzația de întoarcere cu patru ani în urmă: aceiași protagonişti (Trump și rușii), același context de campanie electorală și chiar furia fostului magnat imobiliar, foarte suspicios de îndată ce se pomenește despre apropierea lui de Vladimir Putin.
Președintele rus a confirmat clar, în iulie 2018, că a dorit victoria lui Donald Trump în 2016, negând totodată categoric implicarea agenților săi.
De astă dată, dezvăluirea unui nou amestec al Moscovei a fost făcută de parlamentari în Congres cu ocazia unui briefing care ar fi trebuit să rămână confidențial.
Potrivit "New York Time", președintele a fost deosebit de furios din cauza prezenței la acest briefing, din 13 februarie, a lui Adam Schiff, democratul care a condus ancheta ce a declanșat punerea sa sub acuzare în Congres. O procedură care s-a încheiat până la urmă cu achitarea dluiTrump.
Convins că opoziția va folosi aceste informații pentru a afirma, ca în 2016, că el nu poate câștiga Casa Albă decât datorită unui ajutor de la Moscova, președintele a anunțat miercuri demiterea șefului interimar al serviciilor de informații, Joe Maguire, și înlocuirea sa cu unul din fidelii săi. Într-adevăr, o colaboratoare a dlui Maguire, Shelby Pierson, i-a informat pe parlamentari, printre care pe dl Schiff. Acesta a reacționat joi seară acuzându-l pe Donald Trump că a acceptat acest ajutor rusesc ilegal.
“Contăm pe serviciile de informații pentru a informa Congresul despre toată amenințarea de amestec străin în alegerile noastre. Dacă informațiile sunt adevărate și președintele interferează cu acest lucru, este din nou pe cale să pună în pericol eforturile noastre care urmăresc să oprească orice amestec străin. Exact cum avertizase că va face”, a scris pe Twitter Adam Schiff.
Piratajul făcut de serviciile secrete rusești dezvăluise e-mailuri deranjante ale partidului democrat care au afectat campania lui Hillary Clinton.
Dl Trump a dat tot timpul asigurări că nu a avut nevoie de Moscova pentru a ajunge la Casa Albă.
“Președintele neagă amestecul străin în alegeri de trei ani, pentru că ego-ul lui nu poate accepta că Rusia a intervenit în favoarea lui”, a declarat democratul Bennie Thompson, președintele Comisiei de securitate internă din Camera Reprezentanților.
“A doua oară @realDonaldTrump primește sprijinul cel mai important: Vladimir Putin”, a ironizat fostul jurist însărcinat cu eticheta la Casa Albă, Richard Painter, folosind titulatura contului de Twitter al dlui Trump.
LA STAMPA: Străzi pustii și magazine închise: comuna „Pacientului 1” trăiește ca în vremurile ciumei
De-aici a început totul. Epicentrul epicentrului epidemiei, dacă vrem să-l numim astfel, este o străduţă a comunei Castiglione D’Adda, în provincia Lodi, aflată, în prezent într-un fel de carantină cu şcoli şi magazine închise, birouri publice idem şi ai cărei localnici sunt invitaţi să aibă multă prudenţă şi să se mişte cât mai puţin posibil.
Aici locuiesc părinţii Pacientului 1, sportivul în vârstă de 38 de ani, prima persoană infectată cu virusul Covid 19. La distanţă de 20 de metri, pe-aceeaşi stradă, dar de cealaltă parte locuiesc părinţii Pacientului Zero, managerul care, recent întors din China, l-ar fi infectat. Însă, apropo de Zero, ieri, ministrul adjunct al sănătăţii, Pierpaolo Sileri, a dezminţit ştirea potrivit căreia el ar fi purtătorul sănătos al virusului .
''Din examenele efectuate a reieşit că nu a dezvoltat anticorpi'', a explicat Sileri. Dându-i astfel dreptate tatălui fostului Pacient Zero care, le explica jurnaliştilor de pe balconul casei că fiul lui se simte foarte bine, că încă se mai află în spital pentru ultimele controale, dar că în curând se va întoarce acasă şi, în final, că nu este el purtătorul sănătos de virus. ''Era foarte necăjit la gândul că l-a infectat pe amicul său''.
Sâmbătă după-amiaza, pe străduţă se aflau doi carabinieri NAS, un medic şi o asistenţă, toţi cu cu echipament de protecţie. La scurt timp s-a aflat şi ce căutau acolo, deoarece a sosit o ambulanţă care i-a luat pe părinţii Pacientului Unu, tatăl în vârstă de 78 de ani, mama, 70. Au ieşit din casă, li s-a dat fiecăruia câte o măscuţă şi au fost transportaţi la spitalul din Cremona pentru controale. Pentru că, mai întâi tatăl, iar apoi mama, începuseră să aibă temperatură.
În jurul lor se află o comună cu 4.646 de locuitori care oscilează între îngrijorare, iritare şi debusolare, pentru simplul fapt că nu au mai văzut niciodată atât de mulţi jurnalişti. De fapt, nici nu au avut de-a face cu ei până acum. Deja patru cetăţeni au fost depistaţi pozitivi la testul coronavirusului, iar Castiglione face parte din cele 10 comune care au devenit un fel de enormă leprozerie cu 50 de mii de oaspeți.
Neştiind ce să facă, sau dacă să facă ceva, oamenii rămân închişi în casă. Chiar dacă în condiţii normale, strada principală din Castiglione e mult mai puţin aglomerată decât 5-th Avenue sau Picadilly: sâmbătă la ora trei după amiaza părea 90% pustie, cu oameni puțini, majoritatea purtând măști și, în mare parte, reprezentanți mass-media, inclusiv străini. O patrulă de poliție îi oprea pe toţi invitându-i să fie prudenţi.
Cu simţul datoriei, în ciuda faptului că era zi liberă, proprietarii Farmaciei Gandolfi au redeschis. Ascultându-i, ne dăm seama în schimb că mașinăria organizațională nu este atât de perfectă cum ni se prezintă.
Farmaciștii, Carlotta Felisi și Riccardo Comello, sunt calmi, dar decişi: „Este clar că ne-am mişcat târziu, în primul rând pentru a bloca intrarea în Italia și apoi pentru a ne pregăti. De luni întregi căutăm măscuţe și încă nu am găsit. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu tampoanele pentru test». Ei l-au făcut ''pentru că este aproape sigur că am intrat în contact cu o persoană infectată. Nu avem încă rezultatul, ceea ce ne dă speranță, deoarece, dacă era pozitiv, ne anunţau mai repede''.
Pentru a limita contactele, cei doi farmacişti îi servesc pe clienți purtând mască și mănuși de la o fereastră care se deschide la stradă. Și iată că, în ciuda faptului că la mijloc există patru secole și progrese infinite în medicină, nu ne putem abține să nu ne gândim la Manzoni şi la ciumă: şi nu am fi deloc surprinşi dacă dintr-un colţ al străzii ar apărea un vreun personaj al romanelor sale.
La câțiva metri distanță, magazinul „Bella Sicilia” este unul dintre puținele care au rămas deschise în mod legitim, fiind vorba de un magazin alimentar. Proprietarul, care mai are alt magazin în Maleo, este un egiptean, căsătorit cu o siciliană. Şi el se plânge: „Aproape că am terminat proviziile, pentru că nu înseamnă că dacă virusul există, oamenii încetează să mai mănânce. Eu mă aprovizionez de la piața din Piacenza și nu știu dacă pot să mă duc şi să mă întorc. Operatorii de la 112 îmi spun să sun la 1500, dar 1500 nu răspunde. Polițistul mi-a spus că dacă ies și mă întorc în comună trebuie să fac testul cu tampon, dar nu știu unde să-l fac și poate că nici nu mai sunt. Cred că voi închide. Dar vă rog să scrieți că, în ciuda urgenței, nu am ridicat prețurile”.
Pe scurt, oamenii nu ştiu bine cum să se comporte. Ceva mai sigur de el pare a fi un domn în vârstă de 69 de ani care întreabă dacă nu putem omorî virusul fumând o ţigară?. ''Nu, cred că nu, însă nu vă este teamă? Deloc. Și chiar dacă ar trebui să se întâmple, eu mi-am trăit viaţa, asta e”.
NEWSWEEK: Iranul condamnă noile sancţiuni ale SUA afirmând că americanii "nu au niciun drept să vorbească" despre alegeri libere
Un înalt oficial iranian a ripostat împotriva noilor sancţiuni ale SUA, punând sub semnul întrebării propriul trecut al acestei ţări în privinţa organizării unor alegeri libere şi corecte, precum şi în privinţa luptei împotriva terorismului.
Abbas Ali Kadkhodaei, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Gardă, s-a numărat printre cele cinci persoane care, joi, au fost înscrise pe lista neagră a Biroului din Departamentul Trezoreriei pentru Controlul Activelor Străine din cauza rolului avut în "verificarea" candidaţilor la actualele alegeri parlamentare din Iran. Reprezentantul special al Departamentului de Stat pentru Iran a afirmat că "regimul nu recunoaşte dreptul iranienilor de a avea un parlament reprezentativ, hotărând dinainte cine este abilitat să candideze pentru un post", dar Kadkhodaei a ripostat pe Twitter.
El a afirmat că acuzaţiile lui Hook sunt "demne de regimul american, un regim încă marcat de incertitudini electorale şi de asasinarea unor pionieri ai luptei împotriva terorismului".
"Statele Unite nu au niciun drept să vorbească despre înaltele personalităţi ale Iranului", a adăugat Kadkhodaei. Printre ceilalţi oficiali sancţionaţi joi se mai numără secretarul Ahmad Jannatin, fostul ministru iranian al justiţiei, Mohammad Yazdi şi Siamak Siamak Rahpeyk şi Mohammad Hasan Sadeghi Moghadam, doi oficiali însărcinaţi cu supervizarea alegerilor.
În ultimul său raport publicat în luna mai a anului trecut, Proiectul pentru Integritate Electorală, un program universitar independent al Universităţii Harvard şi al celei din Sydney, a acordat Statelor Unite 61 dintr-un total de 100 de puncte posibile în privinţa corectitudinii electorale, în timp ce Iranului i-a acordat 49 de puncte. Atât Washingtonul, cât şi Teheranul organizează alegeri în mod regulat, dar sistemele lor politice sunt foarte diferite.
Statele Unite permit tuturor cetăţenilor cu drept de vot să candideze pentru un anume post, dar sistemul bipartit al ţării oferă în general şanse persoanelor susţinute fie de Partidul Republican, fie de Partidul Democrat. Ultimele alegeri primare vizând desemnarea unui candidat care să îl înfrunte pe Donald Trump la alegerile din noiembrie au stârnit controverse în această lună, când rezultatele finale ale scrutinului din Iowa, extrem de apropiate, au putut fi anunţate abia după câteva zile.
Iranul are un sistem mult mai restrictiv în privinţa selectării candidaţilor. Deşi Parlamentul Iranului este ocupat de două coaliţii importante reprezentând mai multe grupări politice laolaltă cu candidaţi independenţi, precum şi alte forţe politice sau diverse minorităţi, atât parlamentarii, cât şi preşedintele trebuie validaţi mai întâi de liderul suprem şi de cei 12 membri ai Consiliului de Gardă.
În acest an, dintr-un total de 14500 de persoane care s-au înscris în luna decembrie, Consiliul de Gardă a respins peste 9000 de înscrişi, ei fiind astfel înpiedicaţi să participe la alegerile din această lună pentru ocuparea celor 290 de fotolii ale parlamentului. Numărul-record al respinşilor a stârnit nemulţumirea moderaţilor şi reformiştilor, printre aceştia numărându-se şi actualul preşedinte, Hassan Rouhani, care, luna trecută, a avertizat că demersul ar putea ameninţa "democraţia şi suveranitatea naţională" a ţării.
Alegerile de vineri survin într-o prioadă destul de tulbure pentru Republica Islamică, ea confruntându-se cu tensiuni atât pe plan intern, cât şi extern. În cadrul campaniei sale de "presiuni maxime", Administraţia Trump a impus sacţiuni tot mai dure împotriva Teheranului, sancţiuni care au stârnit tulburări în regiune şi care au afectat foarte grav economia iraniană.
Tensiunile continuă să crească, iar Garda Rvoluţionară le-a cerut iranienilor să vină să voteze în număr cât mai mare.
Mesajul a fost reluat şi de alţi înalţi oficiali, printre care general-maiorul Hossein Salami, din Garda Revoluţionară, şi şeful Statului Major, general-maiorul Mohammad Bagheri. O altă personalitate importantă, secretarul Consiliului Suprem pentru Securitate Naţională, Ali Shamkhani, a transmis pe Twitter următorul mesaj: "#un Iran puternic fără un parlament puternic este un vis imposibil. Într-un sistem democratic religios, implicarea politică este singura cale de a forma un parlament puternic".
SABAH: Merkel, Macron şi Putin-întâlnire critică pentru Idlib
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, au discutat despre situaţia din Idlib. Macron şi Merkel au avut o convorbire telefonică cu Putin şi au lansat un apel pentru încetarea imediată a confruntărilor în Idlib. Cei doi lideri au anunţat că sunt pregătiţi pentru a se întâlni în scopul găsirii unei soluţii politice la problema Idlib cu preşedintele Putin şi preşedintele Erdoğan.
În comunicatul scris remis de purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, se precizează că Merkel şi Macron au avut o convorbire telefonică cu Putin.
Cancelarul Merkel şi preşedintele Macron şi-au exprimat neliniştea privind situaţia umanitară dezastroasă din oraşul Idlib, din Siria, şi au lansat un apel preşedintelui Putin pentru încetarea imediată a confruntărilor.
Cei doi lideri au solicitat ca transporturile cu ajutoare umanitare să nu fie împiedicate să ajungă la cei care au nevoie de aceste ajutoare şi au anunţat că sunt pregătiţi pentru a se întâlni cu Putin şi preşedintele Recep Tayyip Erdoğan, pentru a găsi o soluţie politică la criza din Idlib.
LE POINT: Afganistan: Statele Unite sunt aproape de un acord cu talibanii
Secretarul de stat american, Mike Pompeo, intenționează să semneze un acord pe 29 februarie, dacă armistițiul va fi respectat până atunci, lucru confirmat de talibani.
Statele Unite se pregătesc să semneze un acord cu talibanii, cu condiția unei perioade de reducere a violenței în Afganistan, a anunțat, vineri, secretarul de stat american Mike Pompeo. "Odată implementată cu succes (reducerea violenței), semnarea acordului dintre Statele Unite și talibani ar trebui să meargă înainte", a declarat Mike Pompeo. "Ne pregătim ca semnarea să aibă loc pe 29 februarie", a precizat el.
Acest acord implică retragerea trupelor americane în schimbul unor garanții de securitate din partea talibanilor.
"După negocieri îndelungate, (cele două părți) au convenit să semneze acordul finalizat în prezența observatorilor internaționali (...) pe 29 februarie", au confirmat talibanii într-un comunicat. Atât Statele Unite, cât și insurgenții vor crea acum "o situație de securitate adecvată" înainte de această dată, au continuat ei. Această dată fusese avansată cu puțin timp înainte de un înalt oficial afgan, care a indicat că semnarea acordului va avea loc în capitala Qatarului, dacă "reducerea violenței" anunțată de americani și talibani va fi respectată.
Acest armistiţiu parțial, care trebuie să dureze o săptămână, dar care nu pare să fi început - un atac taliban împotriva armatei afgane a avut loc duminică trecută în Nord-, a fost încheiat pentru a conduce la semnarea unui acord între Statele Unite și talibani. Acesta va marca o etapă importantă în conflictul din Afganistan, care durează de opt ani, ca urmare a atentatelor din 11 Septembrie.
În comunicatul său, Mike Pompeo a indicat că negocierile interafgane vor începe la puţin timp după semnarea acordului din 29 februarie. Ele "se vor baza pe acest pas fundamental pentru a ajunge la o încetare completă și permanentă a comflictului și la o viitoare foaie de parcurs politic pentru Afganistan", a declarat el, adăugând că provocările rămân, dar că progresele înregistrate până acum au dat "speranță" și au reprezentat "o adevărată oportunitate" pentru pace. "Statele Unite fac apel la toţi afganii să profite de ocazie", a continuat el.
Moscova a salutat imediat "un eveniment important" pentru pace. De asemenea, NATO nu a întârziat să salute anunțul acordului dintre Washington și talibani, care deschide calea către "o pace durabilă", a declarat secretarul său general, Jens Stoltenberg. NATO primeşte "favorabil anunțul că s-a ajuns la un acord privind reducerea semnificativă a violenței", a spus Jens Stoltenberg într-un comunicat. Acest acord poate "deschide calea negocierilor între afgani și a unei păci durabile", a adăugat el.
Revista presei internaționale a fost relizată de RADOR.